Critici asupra Legii UE privind Inteligența Artificială
Uniunea Europeană a implementat noi reglementări privind utilizarea inteligenței artificiale (AI), interzicând anumite utilizări considerate „inacceptabile”. Cu toate acestea, experții subliniază că aceste reglementări conțin lacune care permit poliției și autorităților din domeniul migrației să utilizeze tehnologia AI, inclusiv recunoașterea facială, pentru a urmări autorii infracțiunilor grave.
Lacune în reglementare
Criticii susțin că, deși legea interzice utilizarea AI pentru a prezice comportamente infracționale, aceasta permite totuși utilizarea tehnologiilor de identificare a fețelor în scopuri de securitate. Autoritățile europene au reușit să obțină scutiri care le permit să continue utilizarea acestor tehnologii, ceea ce stârnește îngrijorări legate de respectarea libertăților individuale.
Îngrijorări ale experților
Academicienii și activiștii atrag atenția asupra faptului că, deși interdicțiile sunt menționate, ele sunt contrabalansate de numeroase excepții. Nathalie Smuha, profesor asistent în etica AI, a subliniat că este îndoielnic dacă se poate discuta despre o interdicție reală având în vedere aceste scutiri multiple.
Implicarea autorităților
Guvernele europene au termen până în august pentru a desemna autoritățile care vor aplica aceste reglementări. Chiar dacă legea reprezintă un pas important în reglementarea utilizării AI, aplicarea efectivă a interdicțiilor se dovedește a fi o provocare, având în vedere practicile deja existente de utilizare a inteligenței artificiale în securitate și migrație.
Legea UE privind Inteligența Artificială și Lacunele pentru Poliție și Migrație
Legea UE privind Inteligența Artificială, convenită în decembrie 2023, a fost subiectul unor critici din partea experților care subliniază lacunele existente în reglementările aplicabile poliției și autorităților de migrație. Un grup de 22 de organizații pentru drepturile digitale a evidențiat în scrisoarea deschisă din ianuarie 2023 că „cea mai flagrantă lacună este faptul că interdicțiile nu sunt valabile pentru autoritățile de aplicare a legii și de migrație”, a declarat Caterina Rodelli, analist de politici UE la Access Now.
Un aspect controversat al legii este excepția privind recunoașterea facială în timp real în locuri publice. Deși în principiu interdicția ar trebui să se aplice, țările UE pot permite excepții pentru cele mai grave infracțiuni. De asemenea, în timp ce utilizarea inteligenței artificiale pentru a detecta emoții este interzisă în școli și birouri, acest lucru nu se aplică în cazul activităților de poliție și migrație, ceea ce ar putea duce la utilizarea detectorilor de minciuni AI la granițe.
Kim Van Sparrentak, parlamentar olandez implicat în negocierile Actului AI, a subliniat că aceste scutiri reprezintă o „linie roșie” pentru guvernele UE, motiv pentru care discuțiile au fost extinse la 36 de ore.
