Reacția Institutului Elie Wiesel la rezultatul alegerilor prezidențiale
Institutul Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului din România a exprimat o reacție fermă, prin directorul său, Alexandru Florian, cu privire la clasarea lui Călin Georgescu pe primul loc în cursa pentru președinție. Florian a subliniat că extrema dreaptă nu mai reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate palpabilă în peisajul politic românesc. Potrivit acestuia, decalajul dintre declarațiile instituționale antiextremiste și politicile publice efective s-a adâncit semnificativ.
Factori care contribuie la creșterea extremismului
Directorul institutului a enumerat câteva motive principale pentru care propaganda legionară și antisemitismul au câștigat teren în România. Acestea includ: lipsa de reacție a parchetelor, nepedepsirea discursurilor extremiste în Parlament, slăbiciunea partidelor politice tradiționale în fața extremismului, precum și amplificarea vocii simpatizanților legionari și antisemiților în mass-media. De asemenea, se menționează administrații locale care continuă să denumească străzi și instituții în onoarea unor criminali de război sau legionarilor.
Procentul semnificativ al extremei drepte în rândul electoratului
„Extrema dreaptă în România nu este o vulnerabilitate, ci o realitate ce reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului”, a afirmat Florian. Acesta a adăugat că extrema dreaptă include negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, precum și negarea drepturilor minorităților, suveranismul, și o orientare externă pro-Rusia, anti-Europa și NATO. Florian a subliniat importanța abordării problemelor interne, în loc de a căuta vinovați în afara țării.
Slăbiciunea partidelor politice și reacții internaționale
Institutul a identificat slăbiciunea partidelor principale în combaterea discursului extremei drepte în Parlament ca fiind una dintre cauzele acestui rezultat electoral. Florian a descris acest discurs ca fiind „agresiv, ancorat în trecutul totalitar și fără viziune de viitor”. De asemenea, a fost semnalat sprijinul neașteptat al ambasadei Israelului pentru partidul AUR, în urma unei întâlniri dintre fostul ambasador al Israelului și liderul AUR, George Simion.
Probleme structurale în combaterea extremismului
Institutul Elie Wiesel a subliniat neimplicarea instituțiilor statului – Parchet, Justiție, Poliție – în aplicarea OUG nr. 32/2002, care vizează combaterea extremismului. Un raport al Inspecției judiciare a evidențiat acest faliment al sistemului juridic încă din 2021, indicând că majoritatea dosarelor au fost clasate sau ignorate. Florian a menționat că, în prezent, mesajele extremiste au început să aibă efecte vizibile.
Canonizarea prelaților legionari și tăcerea instituțiilor
Un alt punct criticat de Florian este canonizarea unor prelați implicați în Mișcarea Legionară de către Biserica Ortodoxă Română (BOR), un act care ridică întrebări despre poziția BOR față de istoria recentă a țării. De asemenea, a subliniat tăcerea vocii politice și civice în fața acestei situații, inclusiv a Federației Comunităților Evreiești din România.
Păstrarea memoriei unor figuri controversate
Administrația locală continuă să promoveze memoria unor persoane condamnate pentru crime de război și antisemitism. Primarii din orașe precum București și Cluj mențin denumirile de străzi care onorează criminali de război, iar instituțiile locale organizează evenimente care promovează idei extremiste. Această situație evidențiază o nevoie urgentă de o reacție concertată din partea autorităților pentru a aborda aceste probleme fundamentale.
Proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, în impas
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, inițiat în 2016, pare să devină un vis din ce în ce mai îndepărtat. Primăria Municipiului București a obținut un record trist prin tergiversarea continuării acestui proiect important. Începând din 2019, s-au înregistrat numeroase încercări de a împiedica avansarea lucrărilor.
Obstacolele întâmpinate
Motivațiile invoce pentru amânarea sau respingerea proiectului arhitectural au fost variate. Printre acestea s-au numărat argumente precum centralitatea locației, importanța imobilului și modificările considerabile aduse acestuia. Toate aceste aspecte au fost discutate în ultima perioadă, reflectându-se și în Raportul anual de monitorizare a negaționismului și antisemitismului al institutului.
Apel la schimbare
Institutul a subliniat într-un comunicat că „credem că vine un moment când multe practici și mentalități trebuie resetate”, evidențiind necesitatea unei schimbări în abordarea acestor subiecte sensibile.