Critica fostului secretar general al Guvernului la adresa propunerii de listare a companiilor de stat
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a exprimat critici severe față de propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat. Oprea a subliniat că această propunere se bazează pe „patru probleme distincte” și o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică.
Într-o postare pe Facebook, Oprea a evidențiat modul în care documentul a fost introdus în ședința de Guvern, menționând că lista companiilor vizate, printre care se numără CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost discutată în Comitetul Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Acesta a atras atenția că documentul a fost inclus pe ordinea de zi chiar în dimineața ședinței, fără a permite o analiză adecvată.
„Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, a declarat Oprea, acuzând o lipsă de transparență în procesul decizional.
De asemenea, fostul secretar general a contestat invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență, considerând că propunerea de listare nu are legătură directă cu această obligație. Oprea a explicat că, deși jalonul prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, societățile incluse în propunere nu sunt relevante pentru acest context.
Un alt aspect criticat de Oprea este ideea că listarea companiilor de stat ar contribui la reducerea deficitului bugetar. Acesta a subliniat că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente conform metodologiei europene ESA 2010, ceea ce ar duce la pierderea dividendelor anuale generate de aceste companii.
Oprea a respins și noțiunea că listarea ar elimina sinecurile sau ar îmbunătăți automat managementul, menționând că există deja companii de stat listate care respectă reguli stricte de transparență, fără ca acest lucru să rezolve toate problemele. „Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”, a afirmat acesta.
În concluzie, Oprea a subliniat că listarea poate fi un instrument util pentru companiile ineficiente, dar nu și pentru cele deja profitabile și listate, avertizând că confuzia acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă reprezintă o comunicare politică prezentată ca o urgență tehnică.
Controversa privind listarea companiilor de stat
Fostul secretar general al Guvernului a subliniat că guvernanța și listarea companiilor publice ar trebui să asigure transparența. Cu toate acestea, a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu de utilizarea unei proceduri opace în procesul de listare.
Vicepremierul Gheorghiu a explicat că lista companiilor propusă pentru listare a fost discutată cu analiști și părți interesate din piață, fiind un demers strict exploratoriu. Aceasta a menționat că lista a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor, solicitând feedback asupra companiilor incluse. Totuși, nu a primit răspunsuri scrise din partea acestora.
De asemenea, Gheorghiu a clarificat că discuția despre listare a fost politizată și a respins ideea că acest proces ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat. „Listarea companiilor de stat nu este un lucru cu care să ne jucăm. Ne protejăm companiile de devalizare”, a declarat aceasta.
Vicepremierul a subliniat că statul ar păstra controlul, având în vedere că pachetele de acțiuni listate ar fi minoritare, iar statul român ar deține peste 51%. Gheorghiu a evidențiat beneficiile listării, spunând că o companie listată este mai puțin vulnerabilă la influențe negative și ar contribui la atragerea de investiții necesare pentru creșterea capacităților de producție și stocare.
„Acele companii au nevoie de investiții. Banii aceștia pot fi atrași din piață. Este cea mai bună modalitate și cea mai sănătoasă modalitate”, a concluzionat vicepremierul Oana Gheorghiu.
