Franța nu își mai poate menține actualul sistem de pensii
Curtea de Conturi din Franța a avertizat că țara nu își mai permite să mențină neschimbat actualul sistem de pensii și că este necesară analiza unor măsuri, cum ar fi prelungirea vieții active și revizuirea modului în care pensiile sunt indexate la inflație. Această afirmație a fost făcută în contextul unei dezbateri intense între federațiile patronale și sindicate privind posibila revizuire a reformei din 2023, care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi, a subliniat că menținerea sistemului actual de finanțare a pensiilor este „imposibilă” sau cel puțin „insuficientă” pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Franța alocă echivalentul a 14% din PIB pentru sistemul public de pensii, ceea ce depășește media zonei euro cu 2,5 puncte procentuale.
Moscovici a recunoscut că impactul sistemului de pensii asupra competitivității economice a Franței este mixt, dar a subliniat că acesta contribuie la creșterea costurilor forței de muncă. De asemenea, a remarcat că rata de angajare a persoanelor de peste 55 de ani este mai scăzută în Franța comparativ cu alte țări din zona euro, ceea ce susține necesitatea modificării vârstei de pensionare.
O altă sugestie importantă din raport vizează reconsiderarea formulei de indexare a pensiilor. În prezent, acestea sunt ajustate în funcție de inflație, însă Moscovici a propus o indexare parțială la salarii, pentru a asigura un echilibru mai corect între riscurile economice asumate de lucrători și cele suportate de pensionari.
Acest raport vine într-un moment de sensibilitate politică maximă pe tema pensiilor în Franța, unde reformele anterioare au generat proteste masive și greve, iar orice propunere de schimbare este atent monitorizată de partenerii sociali și opinia publică.
