Creșterea costurilor de împrumut ale României
România se confruntă cu o creștere abruptă a costurilor de împrumut, nivelul dobânzilor atingând 7,7% pe an, ceea ce depășește rata de împrumut generată de criza electorală de la sfârșitul anului trecut. Această situație este reflectată în creșterea accelerată a dobânzilor în piața secundară în ultimele zile.
Recent, Guvernul a împrumutat 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de datorie. Obligațiunile cu scadență în aprilie 2028 au generat 500 de milioane de lei, cu o cerere dublă față de valoarea emisă, dar la un randament ridicat de 7,7% pe an, în creștere cu 66 de puncte de bază față de luna trecută. De asemenea, alte 600 de milioane de lei au fost atrase pe termen scurt, cu un randament de 6,65%, în creștere cu 25 de puncte de bază față de o emisiune similară din decembrie.
Randamentele titlurilor pe termen lung au crescut, ajungând aproape de 7,8% pe an, cel mai ridicat nivel din martie 2023. Această tendință se aliniază cu piețele centrale și cele din regiune, însă România se distinge prin cea mai abruptă creștere a dobânzilor.
Majorarea costurilor de împrumut a început înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare de la sfârșitul anului trecut, în contextul penalizării derapajului fiscal al României, care a încheiat anul cu un deficit bugetar estimat de peste 8% din PIB. Dobânzile la titlurile de 10 ani au crescut de la aproximativ 6,6% în octombrie la 7% în noiembrie. Scandalul alegerilor, care au fost anulate de Curtea Constituțională, a dus la o nouă creștere a dobânzilor, ajungând la 7,5%.
Chiar dacă situația părea să se îmbunătățească după formarea unei coaliții de guvernare, dobânzile au început să crească din nou, atingând 7,4% pe an înainte de Crăciun. Guvernul a anunțat o nouă creștere a fiscalității și amânarea unor majorări de pensii și salarii la stat, în timp ce datoria publică a crescut la 54% din PIB în octombrie, de la 48,9% la sfârșitul lui 2023.
Costurile de împrumut ale României cresc abrupt
Recent, costurile de împrumut ale României au înregistrat o creștere semnificativă, depășind nivelurile observate în perioada crizei politice din decembrie. Această tendință este îngrijorătoare și se corelează cu un deficit fiscal ridicat, care se estimează că va urca la peste 60% din PIB.
Înainte de criza COVID-19, datoria publică a României reprezenta 35% din PIB, dar circumstanțele actuale sugerează o deteriorare a situației financiare a țării.
