Dobânda BNR – O Perspectivă asupra Politicii Monetare
Banca Națională a României a menținut dobânzile la un nivel prea redus în raport cu rata naturală a dobânzii în deceniul anterior actualului puseu inflaționist. În prezent, însă, dobânzile sunt considerate prea ridicate. Conform unui raport al BCR Cercetare, politica monetară a BNR a trecut prin două extreme în ultimii zece ani. Pe de o parte, dobânzile au fost insuficient de mari până în 2022, iar pe de altă parte, acestea sunt acum excesiv de mari în raport cu rata neutră a dobânzii.
Raportul economiștilor BCR subliniază că, în ultimul deceniu, rata reală efectivă a BNR a fost sub rata neutră, ceea ce a încurajat creșterea economică. Recenta inflație a determinat o creștere bruscă, iar rata reală efectivă a depășit acum rata neutră. Rata neutră a dobânzii, conform teoriei economistului suedez Knut Wicksell, este rata care permite economiei să funcționeze la capacitate maximă fără a genera inflație.
Estimările economiștilor BCR sugerează că rata reală neutră între 2011 și 2024 variază între 1% și 2%, comparativ cu rata reală efectivă a BNR, care a fost între 0% și -2% în perioada 2013-2022 și se preconizează că va crește la aproximativ 2-3% în 2023-2024.
Conform BCR, rata nominală neutră a BNR ar trebui să fie între 4% și 4,5%. În prezent, dobânda cheie se află la 6,5%, iar dobânda de piață pe tranzacțiile interbancare a fost în jurul valorii de 5,5-5,6% în ultimele luni.
Acest raport subliniază, de asemenea, o problemă legată de aprecierea leului, care este considerat supraevaluat în termeni reali, ca urmare a diferențialului de inflație față de zona euro.
Dobânda BNR și Evaluarea Leului
Conform analiștilor, Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânzile ridicate în ultimii ani, ca urmare a incertitudinilor generate de politica fiscală și a unui deficit bugetar ridicat. Această situație ar putea necesita noi măsuri de corecție, care, în cazul în care vizează taxele pe consum, ar putea genera inflație.
BCR anticipează o reluare a tăierilor de dobânzi în luna august, cu o rată cheie de 5,75% la sfârșitul anului. În ultimele decenii, BNR a preferat o depreciere controlată a leului, ceea ce a dus la o creștere a cursului de la 4,4 la 4,98 lei/euro în ultimii 10 ani. Această strategie a avut rolul de a tempera inflația, dar a dus și la dobânzi mai ridicate și la deteriorarea deficitului de cont curent.
Economiștii BCR estimează că leul este supraevaluat cu 6-7% față de euro, în timp ce guvernatorul Isărescu a declarat recent că moneda națională este supraevaluată cu până la 5%. Această supraevaluare nu explică însă deficitul mare de cont curent, care a depășit 8% din PIB anul trecut.
Mai mult, în raport cu zlotul polonez și forintul maghiar, leul este considerat supraevaluat, ceea ce afectează în mod special sectoarele economiei cu forță de muncă slab calificată și marje mici de câștig. UniCredit a estimat că leul s-a apreciat cu circa 15% față de euro în termeni reali comparativ cu 2019, ceea ce are un impact negativ asupra competitivității externe.
