Guvernul și AEP, date în judecată pentru lipsa alegerilor la Primăria Capitalei
Guvernul României și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au fost acționați în judecată din cauza nerespectării termenului legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor la Primăria Capitalei, funcția fiind vacantă după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României.
Reclamantii – Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului – au depus o acțiune la Curtea de Apel București, solicitând instanței să oblige Guvernul să emită de urgență o hotărâre pentru organizarea acestor alegeri. Aceștia susțin că „mandatul interimar al viceprimarului a depășit termenul legal, transformându-se într-o stare de fapt lipsită de legitimitate democratică”, și acuză o „tăcere administrativă” care suspendă dreptul fundamental de a alege.
În cererea de chemare în judecată, reclamanții cer constatarea „nelegalității pasivității Guvernului României și a AEP” în ceea ce privește obligația de a organiza alegerile locale. De asemenea, aceștia solicită AEP să inițieze procedurile legale necesare și să propună Guvernului data alegerilor.
Reclamantii mai cer ca instanța să aplice amenzi pentru întârzierea în îndeplinirea obligațiilor legale și să oblige autoritățile să plătească cheltuielile de judecată, având în vedere refuzul de a organiza alegerile pentru funcția de Primar General, vacantă din 26 mai 2025.
Argumentele aduse de reclamanți subliniază obligația Guvernului de a stabili data alegerilor parțiale în termen de 90 de zile, conform legii, și evidențiază impactul negativ al acestei întârzieri asupra democrației locale.
Guvernul și AEP, date în judecată pentru lipsa de legitimitate democratică
Guvernul a ales să nu reacționeze, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu a inițiat procedura legală pentru organizarea alegerilor. Această situație a dus la depășirea termenului legal al mandatului interimar al viceprimarului, transformându-l într-un interimat lipsit de legitimitate democratică.
Reclamantii susțin că această pasivitate administrativă reprezintă o încălcare a legii și o negare a voinței politice a cetățenilor. „Este o tăcere administrativă care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales”, afirmă aceștia.
Conform acestora, obligația de a organiza alegeri în termen de 90 de zile de la vacanța funcției de primar este o normă de ordine publică, iar nerespectarea acesteia generează nelegalitatea continuării interimatului. „Refuzul Guvernului și AEP este contrar statului de drept și democrației”, adaugă reclamanții.
Ei subliniază că dreptul la alegeri libere nu este doar o garanție formală, ci impune o acțiune pozitivă din partea autorităților, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, reclamanții afirmă că pasivitatea autorităților în emiterea actelor legale constituie un refuz nejustificat, care poate fi supus controlului judecătoresc. „Această acțiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică și respectul față de lege”, concluzionează aceștia în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel București.
