Decizie a ÎCCJ privind drepturile salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este așteptată să pronunțe, joi, o decizie importantă după șase amânări, în cazul recursului înaintat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Recursul vizează sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026.
Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma totală ce trebuie achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Decizia instanței supreme intervine la scurt timp după ce Curtea Constituțională a respins cererea lui Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic între Guvern și ICCJ.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a decis că Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să aloce „integral” fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, instanța a impus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care va fi direcționată către bugetul de stat.
Hotărârea luată de Curtea de Apel a fost contestată prin recurs la ICCJ, iar instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. De asemenea, CAB a respins excepțiile invocate de părți și a admis cererea Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial.
Decizie a ÎCCJ în cazul drepturilor salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să ia o decizie în cazul recursului referitor la drepturile salariale restante ale magistraților, după șase amânări. Această situație a generat un interes semnificativ, având în vedere că este vorba despre un litigiu care vizează dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale esențiale.
Recent, Curtea Constituțională a României a respins cererea depusă de Ilie Bolojan, care solicita soluționarea conflictului juridic dintre Guvern și ÎCCJ. Judecătorii CCR au subliniat că atribuția prevăzută de Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești, reafirmând importanța respectării acestora.
Reprezentanții ÎCCJ au declarat că sesizarea a ridicat probleme legate de dreptul de acces la justiție al magistraților, precizând că un litigiu pierdut nu transformă situația într-un conflict constituțional. Aceștia au reiterat că hotărârile judecătorești trebuie respectate și nu contestate pe calea unui conflict de natură constituțională.
În concluzie, decizia așteptată de la ÎCCJ va avea un impact semnificativ asupra drepturilor salariale ale magistraților și asupra modului în care sunt gestionate litigiile în sistemul judiciar românesc.
