Presiunea asupra ratingului de țară crește în contextul impasului politic din România
Eșecul României de a forma un nou guvern miercuri a accentuat presiunea asupra ratingului său de credit, pe fondul unei crize politice de cinci luni și al creșterii rapide a datoriei publice. Prim-ministrul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut un vot de încredere în Parlament, ceea ce a dus la deprecierea leului românesc și la creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani.
Datoria externă a României se confruntă cu dificultăți, obligațiunile cu scadență mai îndelungată fiind tranzacționate la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Vineri, S&P Global va revizui ratingul de credit al țării, care se află la cel mai jos nivel al categoriei recomandate pentru investiții, având o perspectivă negativă.
Analiștii de la Capital Economics au subliniat că, deși finanțele publice ale României au înregistrat unele îmbunătățiri, este necesar un avans semnificativ pentru a liniști investitorii și a evita o retrogradare a ratingului de credit. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează o probabilitate de unu la patru ca S&P să retrogradeze ratingul, menționând că agenția a adoptat o abordare mai indulgentă în privința formării guvernului, axându-se pe reducerea deficitului.
O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală sau convocarea alegerilor anticipate ar putea conduce la o retrogradare a ratingului. Această situație ar putea duce la o alianță între AUR și social-democrați, un scenariu care îngrijorează investitorii, având în vedere eforturile de reducere a deficitului României.
La sfârșitul lunii iulie, România a evitat o retrogradare la un nivel sub cel de investiție din partea agenției Fitch, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului. România s-a angajat cu Bruxelles-ul să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
Impasul politic pune presiune asupra ratingului României
Ratingul de țară al României se află sub o presiune crescândă înainte de evaluarea agenției S&P, în contextul unei situații politice instabile. Atât S&P, cât și alte agenții de rating au oferit României cel mai scăzut nivel din categoria recomandată pentru investiții, cu o perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că Bucureștiul nu poate permite o încetinire a consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. Nazare a declarat: „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem altă cale decât să mergem înainte”.
Banca Națională a României (BNR) a avertizat asupra riscurilor de pierdere a controlului asupra finanțelor publice, menționând că ritmul de acumulare a datoriei din ultimii ani este îngrijorător. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a afirmat: „Ceea ce este îngrijorător în cazul României este ritmul de acumulare a datoriei din ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”.
Se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, depășind astfel valoarea țintei de deficit pe care guvernul și-a propus să o atingă. De asemenea, nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, ceea ce este considerat un semnal de risc pentru indicatorii economici.
Deși România a înregistrat progrese, cu un deficit bugetar consolidat de 2,89% din PIB până în luna august, investitorii sunt preocupați că această îmbunătățire ar putea fi afectată de criza politică. Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy, a declarat: „Cu cât criza politică se prelungește, cu atât crește riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă ratingurile”.
O eventuală retrogradare ar putea provoca vânzări forțate de obligațiuni, ceea ce ar conduce la o creștere a diferențelor de randament, complicând și mai mult situația economică a țării.
