Producția agricolă a României a crescut semnificativ după aderarea la UE
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a adus schimbări majore în agricultura autohtonă, contribuind la o creștere semnificativă a producției agricole. Conform specialiștilor, aceasta s-a dezvoltat în ultimii 10-15 ani datorită regulilor de calitate și beneficiilor de finanțare obținute prin apartenența la UE.
De la aderare, producțiile agricole de pe aceleași terenuri au crescut de peste patru ori, iar România a ajuns să aibă o producție agricolă de peste 20 de miliarde de euro, marcând o creștere de 18 miliarde de euro față de anul 2007. Fondurile europene au fost esențiale, România primind, în această perioadă, peste 40 de miliarde de euro pentru agricultură, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (PAC).
Impactul subvențiilor europene asupra agriculturii românești
Subvențiile acordate fermierilor români, împreună cu accesul la fonduri europene, au permis achiziționarea de echipamente și tehnologii moderne, contribuind astfel la creșterea productivității fermelor. În cei 17 ani de apartenență la UE, producțiile agricole s-au dublat, iar multe afaceri românești au reușit să se alinieze standardelor europene sau chiar să le depășească.
Un alt aspect important este comasarea terenurilor, care a dus la dispariția multor exploatații familiale mici. În perioada 2007-2020, România a pierdut aproape un milion de exploatații agricole, rămânând cu 2,887 milioane, din care 93% erau ferme de familie, utilizând 12,8 milioane de hectare de teren agricol.
Provocări și oportunități pentru agricultura românească
Deși progresele sunt evidente, specialiștii subliniază necesitatea reglementărilor interne care să stimuleze transformarea producțiilor agricole în alimente de consum pentru populație, în locul exportului acestora. Este esențial ca România să continue să aplice regulile și standardele impuse de UE, pentru a evita riscurile pierderii accesului la fondurile europene, care ar putea afecta grav sectorul agricol și, implicit, hrana românilor.
Producția agricolă a României de la aderarea la UE
După aderarea României la Uniunea Europeană, producția agricolă a crescut semnificativ, atingând valori de trei ori mai mari comparativ cu perioada anterioară. În 2007, producția de cereale era de aproximativ 7,8 milioane de tone, iar în 2022 aceasta a ajuns la 20 de milioane de tone, cu vârfuri aproape de 30 de milioane de tone în anumite ani.
În ceea ce privește specificitatea culturilor, România a înregistrat o producție de grâu de circa 9,6 milioane de tone în 2023, comparativ cu 3,1 milioane de tone în 2007. De asemenea, producția de porumb a crescut de la 3,8 milioane de tone în 2007 la 8 milioane de tone în 2023. Culturile de floarea-soarelui și rapiță au avut, de asemenea, o evoluție notabilă, cu recolte de aproximativ 2 milioane de tone de floarea-soarelui și 1,7 milioane de tone de rapiță în 2023, comparativ cu 547.000 de tone și 348.000 de tone în 2007.
Valoarea producției agricole
Valoarea producției agricole a României a crescut constant în ultimii 17 ani. Estimările pentru 2023 indică o valoare de 22,2 miliarde de euro, menținând România pe locul șapte în Uniunea Europeană. La momentul aderării, se estima că producția agricolă valora aproximativ 4,5 miliarde de euro.
Fonduri europene pentru agricultură
România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fondurile europene destinate agriculturii în cei 17 ani de apartenență la UE, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (PAC). Aceste fonduri au fost esențiale pentru dezvoltarea sectorului agricol românesc.
Conform lui Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Banking la BCR, „Trăim cu mitul că nu am atras fonduri europene. În realitate, fondurile europene au fost, sunt și vor continua să fie o sursă stabilă de finanțare pentru agricultura românească.” Aproximativ 44% din totalul fondurilor europene absorbite de România în această perioadă a fost destinat agriculturii și dezvoltării rurale.
Plățile directe pentru fermieri au constituit cea mai mare parte a acestor fonduri, însumând 22,1 miliarde de euro în perioada 2007-2023, subliniind importanța acestor resurse în sprijinul agribusiness-ului românesc.
Creșterea Producției Agricole în România după Aderarea la UE
Producția agricolă a României a crescut de trei ori între 2000 și 2023, influențată de condițiile meteorologice, politicile agricole și accesul la piețele internaționale. Această evoluție a fost susținută de fonduri europene semnificative, inclusiv 16,5 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul pentru pescuit, gestionate de AFIR și Ministerul Agriculturii.
Politica Agricolă Comună (PAC) a adus nu doar resurse financiare considerabile, dar și reguli stricte pentru fermieri, vizând mediu, climă și bunăstarea animalelor. În perioada 2007-2013, Programul Național de Dezvoltare Rurală a beneficiat de 8,12 miliarde de euro, iar în intervalul 2014-2020, alocarea a fost de 9,363 miliarde de euro. Acum, PAC 2023-2027 pune la dispoziție 15,83 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii românești.
Se estimează că, începând cu 2027, PAC va suferi modificări semnificative, ceea ce ar putea duce la o reducere a fondurilor pentru fermierii români, conform unor voci din domeniu. Această situație subliniază importanța continuării accesării fondurilor europene pentru a susține creșterea și competitivitatea agriculturii românești.
Producția agricolă a României după aderarea la UE
Producția agricolă a României a suferit modificări semnificative după aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Această aderare a facilitat accesul la piețele europene, ceea ce a condus, pe de o parte, la o creștere a producției, dar, pe de altă parte, a expus piața internă la o concurență acerbă din partea produselor din UE.
Impactul deficitului comercial agroalimentar
Un aspect îngrijorător este că, în ciuda creșterii producției, o mare parte din aceste produse agricole este exportată sub formă de materii prime și revine sub formă de produse finite, afectând astfel negativ balanța agroalimentară a țării. De exemplu, deficitul agroalimentar al României a ajuns în 2023 la 6,3 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2 miliarde de euro în 2007. Această tendință a fost marcată de o dependență tot mai mare de importurile de carne, lactate, legume și fructe.
Evoluția deficitului comercial alimentare
În anii care au urmat aderării, deficitul comercial în sectorul alimentar a crescut constant. În 2014, acesta atingea 2,1 miliarde de euro, iar în 2018 a crescut la 3,4 miliarde de euro. Aceste cifre reflectă o dependență tot mai mare de importurile de produse alimentare, în special de carne de porc, pește, lactate și fructe.
În concluzie, în ciuda creșterii producției agricole, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește balanța comercială agroalimentară, fiind esențial să se îmbunătățească procesarea și valorificarea produselor interne pentru a reduce deficitul. De asemenea, este important să se combată mitul conform căruia România nu a beneficiat de fonduri europene, având în vedere impactul pozitiv al acestora asupra sectorului agricol.