Previziuni economice pentru 2025
Economiștii de la ING Bank România anticipează o creștere economică modestă de 1,6% pentru anul 2025, în comparație cu o prognoză de 0,9% pentru 2024. Această evoluție se bazează pe o creștere a investițiilor și pe o contribuție negativă mai mică din partea exportului net, deși riscurile geopolitice continuă să afecteze prognoza.
Provocări fiscale și posibile majorări de taxe
În ciuda creșterii economice, situația fiscală rămâne îngrijorătoare, iar economiștii consideră că aceasta depinde de gestionarea cheltuielilor și de creșterea veniturilor fiscale. Se estimează că o majorare a taxelor ar putea contribui la îmbunătățirea încasărilor, având în vedere deficitul fiscal de 8,7% din PIB raportat anul trecut.
Impactul modelului de creștere
Modelul economic bazat pe consum al României a demonstrat limitele sale, cu o cerere internă stimulată care a dus la un deficit comercial de 9,5% din PIB. Economiștii ING subliniază că atât consumul, cât și investițiile au depins de importuri, ceea ce a condus la o comprimare a creșterii PIB și a evidențiat vulnerabilitățile economiei românești.
Perspectivele de dezvoltare
Pe termen lung, ascensiunea României către zona Schengen și implementarea marilor proiecte de infrastructură ar putea îmbunătăți productivitatea și contribuția la PIB. Economiștii ING notează că multe dintre aceste proiecte au început deja să aibă un impact pozitiv asupra creșterii economice și vor continua să influențeze economia în anii următori.
ING previzionează o creștere economică modestă în 2025
Conform estimărilor economiștilor ING, România se așteaptă la o creștere economică moderată în anul 2025, în contextul unei situații fiscale dificile. Aceștia subliniază că reducerea deficitului de la 8,7% din PIB la 7% depinde de o serie de factori interni și externi.
Riscuri și oportunități fiscale
Economiștii menționează că implicațiile geopolitice, cum ar fi potențialele tarife asupra Uniunii Europene, prezintă riscuri negative pentru estimările privind exporturile. Totodată, perspectivele de finanțare europeană, cum ar fi un Fond european de apărare, pot oferi oportunități de creștere pe termen scurt, în ciuda dificultăților fiscale deja existente.
Posibile majorări de taxe
Un scenariu favorabil ar implica o combinație între creșterea colectării veniturilor fiscale, majorări de taxe și controlul cheltuielilor. Analizând evoluția veniturilor fiscale în ultimul deceniu, se observă că majoritatea acestora, inclusiv TVA și impozitul pe venit, au scăzut ca procent din PIB, făcându-le candidati potriviți pentru eventuale majorări.
Perspectivele bugetare pentru 2025
În ceea ce privește cheltuielile, începutul anului 2025 a adus un deficit fiscal de 0,6% din PIB, cauzat de achitarea unor facturi restante. ING nu se așteaptă ca România să acceseze toate împrumuturile din programul PNRR și consideră că renegocierile cu Uniunea Europeană ar putea conduce la ajustarea jaloanelor, facilitând astfel eliberarea fondurilor.
În concluzie, ING subliniază că România se confruntă cu un mediu economic complex, în care creșterea economică modestă se va desfășura în paralel cu provocările fiscale și posibilitatea unor majorări de taxe.
Creșterea economică modestă și provocările fiscale pentru 2025
ING anticipează o creștere economică modestă în 2025, în contextul unei situații fiscale dificile. Potrivit analizei, deficitul de cont curent este estimat la 7,4% din PIB în acest an, în scădere față de 8,2% în 2024.
Economiștii ING prevăd o moderare a cererii de consum și un impuls fiscal negativ, ceea ce ar putea conduce la o reducere a presiunilor inflaționiste din partea cererii. Totuși, presiuni mai mari asupra costurilor cu forța de muncă sunt de așteptat, datorită creșterii sarcinii fiscale și a salariului minim, care va fi majorat de la 1 ianuarie 2025.
Inflația este estimată să rămână relativ ridicată, ajungând la 4,8% la finalul acestui an, comparativ cu 5,1% în 2024, depășind astfel ținta BNR de 1,5-3,5%.
Pe termen scurt, ING preconizează o stabilitate a cursului de schimb, dar din a doua parte a anului se estimează o ușoară depreciere a leului, cu un nivel anticipat de 5,05 lei/euro la sfârșitul anului.
