Întrebările legate de procesul de strângere a semnăturilor pentru candidaturile la alegeri
Recent, depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale de către George Simion și Anamaria Gavrilă a generat semne de întrebare cu privire la procesul de strângere și validare a celor 200.000 de semnături necesare pentru a obține aprobarea Biroului Electoral Central (BEC). În acest context, expertul în legislația electorală, Septimius Pârvu de la Expert Forum, a subliniat dificultățile de a strânge un număr atât de mare de semnături într-un interval atât de scurt. „Cum poți să strângi în trei zile 200.000 de semnături, adică să le strângi pe bune, cu tot aparatul de partid?” a întrebat expertul.
George Simion a afirmat că a reușit să strângă 600.000 de semnături în perioada recentă, după invalidarea lui Călin Georgescu. Totuși, Pârvu a ridicat semne de întrebare și în legătură cu candidații independenți, care nu dispun de o structură de partid pentru a-i sprijini în strângerea semnăturilor. „200.000 de oameni nu sunt chiar de ici-colo când nu ai infrastructură”, a adăugat acesta.
Controverse privind strângerea semnăturilor în paralel
Un exemplu relevant este candidatura independentă a lui Anton Pisaroglu, care a anunțat că mai are de strâns câteva zeci de mii de semnături pentru a-și putea depune dosarul la BEC. De asemenea, pe un grup de Telegram destinat susținătorilor lui Călin Georgescu, au apărut informații că același grup de persoane a strâns semnături atât pentru George Simion, cât și pentru Anamaria Gavrilă. Acest lucru a generat întrebări cu privire la moralitatea acestei practici, dat fiind că AUR și POT sunt candidați diferiți în competiție.
Septimius Pârvu a subliniat că „ce fac acum AUR și POT, cu strângerea în paralel de semnături, este complet imoral”, evidențiind astfel complexitatea și controversele procesului electoral din România, care pot afecta încrederea publicului în integritatea alegerilor.
Controverse asupra procesului de strângere a semnăturilor pentru candidaturi
Biroul Electoral Central (BEC) este responsabil de verificarea semnăturilor necesare pentru candidaturile în alegeri, dar acest proces a stârnit întrebări legate de eficiența și rigurozitatea sa. Conform unui expert consultat, verificarea efectuată de BEC este în mare parte o „verificare de secretariat”, concentrându-se pe aspecte formale precum existența semnăturilor pe liste, corectitudinea CNP-urilor și completarea tuturor câmpurilor necesare.
„Nu se verifică în registrul electoral dacă persoana respectivă există. Practic, pot fi inventate CNP-uri fără ca nimeni să le verifice punctual”, a explicat reprezentantul Expert Forum. BEC a stabilit criterii specifice pentru validarea listelor de susținători, inclusiv utilizarea modelului de listă oficial, menționarea datei alegerilor și a numelui candidatului, precum și semnăturile susținătorilor și ale celor care au strâns datele.
Verificarea identității semnatarilor se realizează doar în cazul în care există suspiciuni de strângere ilegală a semnăturilor. De exemplu, în trecut, BEC a respins candidaturi pe baza unor nereguli semnalate, cum ar fi cazul lui Viorel Cataramă în 2019, când peste 94.000 de semnături au fost anulate din cauza „elementelor de similitudine evidente”. Această decizie a fost ulterior contestată cu succes în instanță.
Reprezentanții Expert Forum au solicitat BEC să observe activitatea de validare a semnăturilor, dar solicitarea a fost respinsă. În cazul în care BEC găsește dovezi de falsificare, poate depune plângeri penale împotriva candidaților implicați.
