Kurzii și Dilema Între Revoltă și Teama de Represalii
Forțele kurde, inițial văzute ca un posibil aliat-cheie al SUA și Israelului în conflictul cu Iranul, s-au abținut de la implicarea în război din cauza semnalelor contradictorii din Washington și a amenințărilor venite din partea Teheranului. Campania de presiune militară și intimidare desfășurată de Gărzile Revoluției Islamice a dus la blocarea oricărei tentative de revoltă, chiar dacă unele grupări kurde manifestau dorința de a acționa.
Declarațiile lui Donald Trump s-au schimbat rapid pe parcursul războiului. De la o poziție inițială favorabilă pentru o intervenție a kurzilor, Trump a declarat ulterior că SUA nu își propun să se bazeze pe kurză pentru o acțiune militară. Analizele sugerează că speranțele SUA și Israelului de a coopera cu luptătorii kurzi s-au prăbușit sub presiunea amenințărilor iraniene și a semnalelor mixte venite din partea aliaților lor.
În primele zile ale conflictului, serviciile de informații iraniene au amenințat cetățenii kurzi din Iran cu mesaje text, avertizându-i să nu coopereze cu forțele externe. Această campanie de intimidare a fost urmată de acțiuni directe, cum ar fi patrularea străzilor de către vehicule guvernamentale dotate cu tehnologie de monitorizare.
În Irak, presiunea asupra kurzilor a continuat, cu amenințări directe la adresa armatei regionale kurde. Deși kurzii irakieni au decis să se retragă pentru a evita implicarea în conflict, au fost totuși țintiți de atacuri cu drone ce au condus la pierderi de vieți omenești.
În acest context complex, kurzilor le este greu să își îndeplinească dorința de revoltă din cauza fricii de represalii din partea Iranului, ceea ce subliniază vulnerabilitatea lor în fața unei situații geopolitice volatile.
Kurzii: Între dorința de revoltă și frica de represalii
Kurzii iranieni se află într-o situație delicată, confruntându-se cu dorința de a răsturna regimul de la Teheran, dar și cu frica de represalii din partea acestuia. Deși luptătorii kurzi în exil și-au exprimat intenția de a se opune regimului, mulți dintre cei din interiorul Iranului își doresc doar să evite închisoarea.
Iranul a reușit să descurajeze forțele kurde din Irak să se implice în război prin metode precum folosirea informatorilor și atacuri precise asupra bazelor kurde din Irak. Liderii kurzi irakieni au declarat că majoritatea atacurilor provin din partea milițiilor susținute de Iran.
De la începutul războiului, forțele iraniene și aliații lor au lansat sute de atacuri asupra regiunii kurde din Irak, având ca țintă grupări politice și luptători kurzi. Loviturile comune ale SUA și Israel au vizat de asemenea zonele kurde din Iran, dar strategia privind sprijinul pentru kurzi a rămas neclară.
Rebaz Sharifi, un comandant al unei miliții kurde iraniene, a observat o creștere a numărului de recruți interesați să se alăture luptei, însă liderii kurzi au realizat rapid că nu există un plan concret de sprijin din partea SUA. După o perioadă de incertitudine, Donald Trump a renunțat la ideea unui front kurd, lăsând kurzii să se confrunte cu presiunea militară iraniană fără o strategie clară.
În acest context, Sharifi a subliniat riscurile unei invazii, afirmând că, fără o revoltă în Iran, situația devine prea periculoasă. „Dacă există un acord între SUA și Iran, tot vom fi uciși și executați”, a adăugat el, evidențiind vulnerabilitatea kurdilor în fața tensiunilor geopolitice actuale.
