Lichiditatea interbancară scade după primul tur al alegerilor prezidențiale
Excesul de lichiditate interbancară a înregistrat o scădere dramatică în luna mai, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Această evoluție a fost influențată de turbulențele politico-electorale, în contextul vânzărilor de valută efectuate de BNR, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a dobânzilor.
Concret, excesul de lichiditate a scăzut de la o medie zilnică de 27,3 miliarde de lei în aprilie la aproximativ 6-7 miliarde de lei între 1 și 12 mai. Această comprimare a lichidității interbancare a fost de 19% comparativ cu luna precedentă.
Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 5 mai, a generat surprize pe scena politică, influențând și piața interbancară. În urma acestui tur, premierul Marcel Ciolacu a demisionat, ceea ce a contribuit la instabilitatea economică.
Scăderea lichidității se aliniază cu eforturile BNR de a proteja cursul de schimb, care a atins un prag critic de 5 lei/euro, prin vânzarea de valută din rezerve. Guvernatorul Mugur Isărescu a menționat că intervențiile BNR au fost estimate la aproximativ 6 miliarde de euro, o sumă pe care analiștii o consideră subestimată.
Aceste măsuri au condus la o creștere a dobânzilor interbancare, cu rata dobânzii pentru tranzacțiile interbancare urcând de la 5,5-5,6% la 6,8%, depășind astfel rata cheie de 6,5%. De asemenea, cotația ROBOR la 3 luni a crescut de la 5,9% la 7,4%.
UniCredit Bank anticipează o posibilă scădere suplimentară a dobânzilor interbancare în perioada următoare, în funcție de evoluția pieței și de măsurile adoptate de BNR.
Lichiditatea interbancară și evoluția dobânzilor după alegeri
Lichiditatea interbancară a suferit o scădere semnificativă după primul tur al alegerilor prezidențiale, iar dobânzile au crescut abrupt. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că o reducere a ratei de politică monetară nu poate avea loc până când dobânzile interbancare nu revin sub rata cheie. În prezent, lichiditatea interbancară a cunoscut o ameliorare după perioada de formare a rezervelor minime obligatorii.
Isărescu a subliniat că este esențial ca dobânzile din piață să scadă, chiar dacă nu neapărat la nivelurile anterioare, dar sub rata de politică monetară. Aceasta ar putea contribui la o îmbunătățire a fluxurilor de capital și, implicit, a lichidității.
Prognoze privind ratele dobânzilor
Economiștii de la ING Bank consideră că tăierile de dobânzi sunt posibile în acest an, dar nu înainte de octombrie, având în vedere incertitudinile actuale. Aceștia menționează că reducerile ratelor dobânzii depind de îndeplinirea unor condiții esențiale, precum stabilitatea guvernamentală, reformele fiscale credibile și menținerea inflației sub control.
UniCredit estimează o singură reducere a ratei cheie în acest an, având în vedere incertitudinile ridicate și inflația care depășește așteptările. De asemenea, BCR anticipează trei scăderi ale ratei cheie în acest an, fiecare de câte 0,25 puncte procentuale, dar cu riscuri ca numărul final al reducerilor să fie mai mic, în funcție de contextul economic.
În concluzie, viitorul ratei dobânzii rămâne incert, iar BNR va continua să urmărească evoluția lichidității interbancare și a inflației pentru a decide asupra eventualelor ajustări ale politicii monetare.
Scăderea lichidității interbancare și creșterea dobânzilor
După primul tur al alegerilor prezidențiale, lichiditatea interbancară a înregistrat o scădere semnificativă, însoțită de o creștere abruptă a dobânzilor. Aceste schimbări se petrec pe fondul presiunilor inflaționiste și al majorării prețurilor la energie, în special după încheierea schemei de plafonare a acestora.
Prognoza inflației
În contextul economic actual, prognoza inflației de bază (Core 2 ajustat) a fost revizuită, fiind estimată acum la 4,5% pentru acest an, în creștere față de 3,7%. De asemenea, se preconizează o ajustare a prognozei pentru anul 2026, de la 2,9% la 3,2%.
Impactul asupra politicii BNR
Aceste evoluții ridică întrebări cu privire la momentul în care Banca Națională a României ar putea reduce ratele dobânzilor, având în vedere presiunea inflaționistă și condițiile de pe piața interbancară.
