Misiunea Chang’e 6 a adus noi dovezi care susțin ipoteza impactului gigantic, cea mai acceptată teorie privind formarea Lunii. Conform acestei teorii, Luna s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, în urma unei coliziuni între Pământul primordial și o protoplanetă de dimensiunea planetei Marte.
Studiile realizate pe mostrele selenare colectate de Chang’e 6 arată că sub mantaua părții îndepărtate a Lunii există mai puțină apă decât sub mantaua părții apropiate. Aceste descoperiri sugerează că partea îndepărtată a Lunii, care are o activitate vulcanică mai redusă, conține doar între 1 și 1,5 micrograme de apă per gram de probă. Această valoare este semnificativ mai mică comparativ cu partea apropiată, care poate avea până la 200 micrograme de apă per gram, în funcție de zonă.
„Credem că noul rezultat susține ipoteza impactului gigantic asupra formării Lunii”, a declarat Hu Sen, profesor la Institutul de Geologie și Geofizică din cadrul Academiei Chineze de Științe. Analiza mostrelor de rocă bazaltică a confirmat că apa din mantaua Lunii este distribuită inegal, ceea ce oferă indicii importante pentru înțelegerea formării și evoluției acestui corp ceresc.
În concluzie, misiunea Chang’e 6 nu doar că a colectat mostre unice de pe fața nevăzută a Lunii, dar a și adus informații esențiale care sprijină teoriile existente despre nașterea Lunii și despre distribuția apei în interiorul acesteia.
Misiunea Chang’e 6 a adus noi informații despre formarea Lunii, bazându-se pe analizele realizate asupra mostrelor colectate. Descoperirile obținute din aceste mostre oferă o mai bună înțelegere a compoziției și istoriei geologice a satelitului natural al Pământului.
Rezultatele cercetărilor au fost publicate în revista Nature, evidențiind progresele în studiul Lunii și contribuind la dezvăluirea misterelor care o înconjoară.
