Generozitatea bogătașilor: O cercetare confirmă mitul
O analiză recentă, citată de The Times, contestă ideea conform căreia persoanele sărace sunt mai generoase decât cele bogate. Studiul, care a examinat datele a peste 2,3 milioane de oameni din 60 de societăți, arată că cei cu venituri mai mari tind să fie mai generoși în acte de caritate și altruism.
Concluzia cercetării sugerează că bogații sunt mai predispuși să doneze, să facă voluntariat sau să manifeste alte forme de solidaritate umană. Aceasta se bazează pe analiza a 471 de studii care au investigat comportamentul prosocial, inclusiv generozitatea în ceea ce privește timpul și banii.
Profesorul Paul van Lange de la Universitatea Vrije din Amsterdam, care a coordonat cercetarea, a declarat: „Indiferent de modul în care am măsurat clasa socială, am constatat o asociere pozitivă de mici dimensiuni între o clasă socială mai înaltă și mai multă prosocialitate.” Această legătură a fost observată în rândul copiilor, adolescenților și adulților, indicând o tendință constantă în comportamentele prosociale.
Constatările acestui studiu provoacă o reevaluare a teoriei „gestionării riscurilor”, care sugerează că persoanele cu venituri mai mici sunt mai altruiste din necesitate. Cercetarea oferă o nouă perspectivă, susținând că generozitatea bogătașilor provine din capacitatea lor financiară de a ajuta.
Mit spulberat: Bogații mai generoși decât săracii
O cercetare recentă, care a implicat peste 2 milioane de oameni, a arătat că persoanele din clasele sociale superioare sunt mai generoase decât cele din clasele inferioare. Totuși, rezultatele vin cu câteva rezerve. În primul rând, corelația dintre clasa socială și comportamentul prosocial a fost mai puternică pentru acțiuni concrete decât pentru intențiile declarate. Acest lucru sugerează că, deși oamenii din diferite clase sociale pot avea dorințe similare de a fi generoși, capacitatea lor de a dărui variază.
În plus, cei bogați au donat mai mult în termeni absoluți, dar datele nu au indicat dacă aceștia au sacrificat o proporție mai mare din averea lor comparativ cu persoanele mai puțin înstărite. De asemenea, nu s-a putut determina dacă generozitatea lor a fost îndreptată spre cei defavorizați sau doar către semeni de aceeași clasă socială.
Un alt aspect important este că asocierea dintre clasă și bunătate în rândul celor bogați a fost mai evidentă în situații în care alții puteau observa actele lor de caritate. Aceasta sugerează că persoanele din clasele superioare ar putea fi mai preocupate de reputația lor, obținând câștiguri sociale din formele de ajutorare publică. Astfel, se pare că motivația din spatele generozității poate fi influențată mai mult de dorința de a fi percepuți pozitiv decât de empatie reală.
