Moțiunea anti-Ursula și reacția acesteia
Ursula von der Leyen a apărut, luni, în fața Parlamentului European, marcând prima moțiune de cenzură împotriva unui președinte al Comisiei Europene din 2014 până în prezent. În cadrul dezbaterii, von der Leyen a acuzat criticii săi că sunt „apologeți ai lui Putin” și „teoreticieni ai conspirației”, în contextul scandalului denumit „Pfizergate”.
Președinta Comisiei Europene a explicat că atacurile asupra sa sunt nejustificate și a subliniat importanța dezbaterii, menționând că, deși mulți eurodeputați nu au semnat moțiunea, ei au preocupări legitime cu privire la problemele ridicate.
Acuzațiile legate de Pfizergate
Von der Leyen a simțit nevoia să-și apere reputația în fața acuzațiilor de secretomanie și proastă gestionare a contractelor de vaccinare. Ea a respins aceste acuzații, numindu-le „minciuni” și a subliniat că a fost în contact cu lideri ai companiilor de vaccinuri pentru a combate pandemia de COVID-19. Aceasta a afirmat că implicația că aceste contacte ar fi fost nepotrivite este „pur și simplu greșită”.
„Negocierile contractuale au fost conduse împreună de Comisie și statele membre”, a precizat von der Leyen, evidențiind transparența procesului de negociere.
Contextul moțiunii de cenzură
Votul asupra moțiunii este programat pentru joi, iar principalele partide din UE au anunțat că o vor susține. Această dezbatere a evidențiat opoziția care se conturează împotriva lui von der Leyen și a echipei sale de comisari.
Moțiunea anti-Ursula în cazul Pfizergate
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost subiectul unor critici intense în urma scandalului cunoscut sub numele de „Pfizergate”. În cadrul discuțiilor, ea a descris criticii săi drept „apologeți ai lui Putin” și „teoreticieni ai conspirației”.
În apărarea sa, von der Leyen a declarat că acuzațiile conform cărora nu a fost transparentă cu privire la mesajele text schimbate cu directorul general al Pfizer sunt nefondate. Ea a subliniat că toate cele 27 de state membre ale UE au participat voluntar la achiziția vaccinurilor și a catalogat afirmațiile contrare drept „minciuni”.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), a susținut poziția lui von der Leyen, argumentând că moțiunea împotriva ei ar fi în beneficiul președintelui rus Vladimir Putin. Weber a avertizat că o astfel de acțiune ar putea compromite negocierile comerciale și securitatea locurilor de muncă în Europa.
În plus, von der Leyen a caracterizat discuțiile despre „Pfizergate” ca fiind o teorie a conspirației, menționând că schimbul de mesaje text cu Bourla nu a influențat în mod substanțial negocierile pentru achiziția vaccinurilor. Totuși, Comisia a refuzat să facă publice aceste mesaje, ceea ce a generat și mai multe întrebări cu privire la transparența procesului de achiziție.
Moțiunea anti-Ursula și reacțiile din Parlamentul European
În contextul recentei moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Nicola Procaccini, a exprimat critici dure față de inițiativa lansată de un europarlamentar ECR din România. El a caracterizat această moțiune drept o „gafă strategică”, avertizând că un vot în favoarea ei ar putea consolida „majoritatea Ursula”, în loc să sprijine progresele unei „majorități de centru-dreapta”.
Procaccini a subliniat că majoritatea parlamentarilor ECR nu au semnat moțiunea, nu din lipsă de acord cu plângerile, ci pentru că o consideră o „greșeală”. El a prezis eșecul acestei inițiative și a adăugat că „din păcate, unora le place să piardă”, referindu-se la înfrângerea liderului AUR, George Simion, în alegerile prezidențiale din România. În încheiere, Procaccini a afirmat: „Nu vom înceta să câștigăm.”
