Hantavirusul de pe vasul de croazieră MV Hondius: Riscuri reduse de pandemie
Tulpina rară Andes (Anzi) a hantavirusului, care a fost identificată printre pasagerii vasului de croazieră MV Hondius, este capabilă să se transmită de la o persoană la alta. Cu toate acestea, epidemiologii nu consideră că aceasta va declanșa o nouă pandemie. Deși boala are o mortalitate între 30% și 60% în focarele anterioare, acest aspect este paradoxal motivul pentru care nu se preconizează o criză globală, conform cercetătorilor din domeniul sănătății.
Simptomele au apărut rapid în rândul persoanelor infectate pe vasul MV Hondius, incluzând febră, simptome gastrointestinale, pneumonie și dificultăți respiratorii. Din cele opt persoane infectate – cinci cazuri confirmate și trei suspectate – trei au decedat.
Amesh Adalja, cercetător principal al Centrului Johns Hopkins pentru Securitatea Sanitară, a explicat că „factorul biologic care facilitează pandemiile este modul în care un agent patogen se transmite între oameni – nu cât de bolnavi îi face”. De asemenea, virologul Thomas G. Ksiazek a subliniat că „dacă ar fi devenit o epidemie, s-ar fi întâmplat acum mult timp”.
Deși primele știri despre focarul de hantavirus au crescut nivelul de anxietate publică, experții subliniază că riscul unei pandemii nu este direct legat de letalitate, ci de capacitatea virusului de a se răspândi eficient între oameni. Bill Hanage, epidemiolog de la Harvard School of Public Health, a adăugat că „abilitatea de transmitere de la un om la altul” este esențială pentru evaluarea potențialului pandemic.
În ciuda unui scenariu de coșmar, hantavirusul se transmite greu de la om la om. Chiar și în condiții de aglomerare pe vasul de croazieră, transmiterea a fost rară și limitată la persoanele care au avut contact îndelungat. Virusul Andes, fiind singura tulpină care se poate transmite de la o persoană la alta, are o rată de transmitere scăzută, iar cei infectați nu devin contagioși înainte de a manifesta simptome.
Hantavirusul și riscul unei noi pandemii
Un studiu recent a evidențiat motivele pentru care hantavirusul, care a fost identificat pe un vas de croazieră, este puțin probabil să genereze o nouă pandemie. Zoe Weiss, director de microbiologie la Tufts Medical Center, explică diferențele fundamentale între hantavirus și alte virusuri cu potențial pandemic.
Transmiterea limitată a hantavirusului
Hantavirusul este mult mai puțin contagios comparativ cu virusuri precum COVID-19, care se poate răspândi înainte ca simptomele să apară. În contrast, hantavirusul nu se transmite cu ușurință și nu se răspândește înainte ca persoana infectată să prezinte primele simptome. Odată ce simptomele severe se dezvoltă, starea de sănătate a pacienților se deteriorează rapid, iar perioada de suferință, deși brutală, este scurtă.
Impactul virulenței asupra mobilității
Weiss subliniază că, pentru multe infecții grave, pacienții devin cei mai contagioși atunci când sunt deja foarte bolnavi. În acest stadiu, este puțin probabil ca aceștia să călătorească sau să interacționeze cu alții în public. Hantavirusul nu este adaptat pentru a se răspândi eficient între oameni, fiind mai degrabă transmis prin intermediul gazdelor sale naturale, rozătoarele.
Un caz izolant pe vasul de croazieră
Pe vasul de croazieră, au fost raportate doar opt cazuri de infecție cu hantavirus, ceea ce confirmă natura sa puțin contagioasă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, pentru ca virusul să se transmită de la o persoană la alta, este nevoie de un „contact foarte apropiat și susținut”.
Posibilitatea unei amenințări pandemice
Weiss concluzionează că, pentru ca hantavirusul să devină o amenințare pandemică, ar fi necesare multiple schimbări coordonate în structura sa, care să permită o transmitere mai eficientă între oameni. Deocamdată, hantavirusul rămâne o infecție rară și limitată în capacitatea sa de a se răspândi.
Hantavirusul și riscul de pandemie
Motivul pentru care hantavirusul, recent asociat cu un focar pe un vas de croazieră, este considerat puțin probabil să provoace o nouă pandemie este legat de modul în care virusul interacționează cu organismul uman.
Conform expertului Weiss, virusul intră în celulele umane, se multiplică în țesutul uman și reușește să evite răspunsul inițial al sistemului imunitar. Cu toate acestea, specialiștii nu cred că această cale evolutivă este aproape de a se materializa în mod semnificativ.
