Noul obiectiv de apărare al NATO: provocări pentru țările europene
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) intenționează să crească semnificativ cheltuielile de apărare, stabilind un nou obiectiv de 5% din produsul intern brut (PIB) până în 2035. Această majorare este mai mult decât dublu față de ținta actuală de 2%, ceea ce ridică întrebări serioase despre fezabilitatea acestei misiuni pentru țările europene, multe dintre ele confruntându-se cu datorii mari și provocări economice.
Marcel Fratzscher, președintele Institutului german pentru cercetare economică, a subliniat că o astfel de creștere a cheltuielilor pentru apărare este fără precedent în timp de pace. În contextul amenințărilor din partea Rusiei și a unei Americi care își schimbă rolul de garant al securității regionale, statele membre NATO se văd nevoite să găsească soluții pentru a îndeplini noua țintă.
Guvernele europene au la dispoziție trei opțiuni pentru a face față acestei provocări: reducerea altor cheltuieli, majorarea impozitelor sau contractarea de împrumuturi mai mari. Cu toate acestea, analiștii avertizează că aceste opțiuni sunt fie politice inconfortabile, fie neviabile pe termen lung, în special pentru națiunile foarte îndatorate. De exemplu, analiștii de la Bruegel au remarcat că nu este realist să ne așteptăm ca țările care au avut dificultăți în atingerea obiectivului anterior de 2% să adopte acum un nou obiectiv atât de ambițios.
Deși unele state membre NATO au crescut cheltuielile în urma invaziei rusești în Ucraina, noul obiectiv de 5% va necesita găsirea de zeci de miliarde de dolari în plus anual. Frank Gill, analist principal de ratinguri de credit suveran, a menționat că atingerea obiectivului de 3,5% va obliga țările europene să împrumute sume semnificative, iar unele națiuni vor fi nevoite să reducă sau să realoce cheltuielile guvernamentale pentru a face față acestor cerințe financiare.
Noul obiectiv de apărare al NATO: o provocare pentru țările europene
Obiectivele ambițioase de apărare propuse de NATO se dovedesc a fi o provocare semnificativă pentru multe dintre țările europene. Gill, expert în domeniu, a subliniat că multe guverne europene se confruntă cu presiuni fiscale intense, în special din cauza îmbătrânirii populației, ceea ce duce la creșteri ale cheltuielilor cu pensiile.
Fratzscher, un alt expert, a accentuat că pentru majoritatea statelor membre NATO, reducerea cheltuielilor este „absolut imposibilă”. Acesta consideră că este „complet iluzoriu” să ne așteptăm ca guvernele europene să poată realiza economii semnificative în domeniul pensiilor publice sau al asistenței medicale.
Pentru a susține cheltuielile suplimentare de apărare, este necesară o creștere a impozitelor, dar, conform expertului, nu există voință politică sau suport public pentru a face aceste cheltuieli într-un mod atât de drastic.
Datoria publică și impactul asupra cheltuielilor de apărare
Împrumuturile sunt, de asemenea, o opțiune complicată în Europa, unde multe guverne se confruntă deja cu datorii uriașe. Atingerea obiectivului de 3,5% pentru cheltuielile de apărare ar putea adăuga aproximativ 2.000 de miliarde de dolari la datoria publică a țărilor europene membre NATO, inclusiv Marea Britanie, până în 2035, conform unei analize S&P Global Ratings.
Țări precum Italia, Franța și Belgia, care deja au rate ridicate ale datoriei publice raportate la PIB, ar putea întâmpina dificultăți considerabile în a face față acestor provocări financiare. De exemplu, prim-ministrul francez a avertizat că datoria țării riscă să devină o povară insuportabilă, iar dobânzile pentru aceasta ar putea crește semnificativ în următorii ani.
Posibile soluții și reacții din partea statelor membre
Comisia Europeană încearcă să sprijine investițiile în securitate, excepând cheltuielile de apărare de la reglementările stricte privind cheltuielile publice. De asemenea, Bruxelles-ul a propus un fond de 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să își îmbunătățească capacitățile de apărare.
Cu toate acestea, nu toate țările membre NATO din UE sunt dispuse să își crească cheltuielile de apărare. Spania, de exemplu, a anunțat că nu va atinge obiectivul de 5%, argumentând că acest lucru ar afecta bugetul pentru asistență socială. Anul trecut, Spania a cheltuit doar 1,28% din PIB pentru apărare, conform estimărilor NATO.
