O ciupercă de la Cernobîl a dezvoltat o abilitate remarcabilă
Zona de excludere de la Cernobîl, interzisă oamenilor, a devenit un habitat pentru diverse forme de viață după explozia reactorului 4, acum aproape 40 de ani. În acest mediu extrem, o ciupercă neagră, Cladosporium sphaerospermum, a demonstrat o adaptare fascinantă la radiațiile ionizante persistente.
Această ciupercă pare să folosească radiațiile în avantajul său, având un pigment închis, melanina, care ar putea permite utilizarea radiațiilor ionizante similar cu modul în care plantele folosesc lumina pentru fotosinteză. Acest mecanism propus, numit radiosinteză, sugerează că, în loc să fie afectată de radiații, ciuperca se dezvoltă mai bine în prezența lor.
Descoperirile au început la sfârșitul anilor ’90, când o echipă condusă de microbiologul Nelli Zhdanova a identificat 37 de specii de ciuperci în adăpostul din jurul reactorului avariat, majoritatea fiind bogate în melanină. Cladosporium sphaerospermum a fost dominantă și a prezentat cele mai ridicate niveluri de contaminare radioactivă.
Cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine au demonstrat că expunerea la radiații ionizante nu dăunează acestei ciuperci, ba din contră, îi stimulează creșterea. Deși radiațiile ionizante pot provoca daune ADN-ului, în cazul acestei ciuperci ele par să aibă efecte benefice, modificând comportamentul melaninei și sugerând un mecanism necunoscut.
În 2008, cercetătorii au propus că ciuperca ar putea capta radiațiile și le-ar transforma în energie, similar fotosintezei, cu melanina având un rol asemănător clorofilei. Un studiu din 2022 a întărit această ipoteză, demonstrând că C. sphaerospermum bloca o parte din radiația cosmică atunci când a fost expusă la exteriorul Stației Spațiale Internaționale.
Cu toate acestea, confirmarea radiosintezei rămâne o provocare, deoarece nu există dovezi clare că ciuperca fixează carbon prin radiație sau că obține un beneficiu metabolic direct din aceasta. Comportamentul acestei ciuperci nu este universal, ridicând întrebări cu privire la adaptările sale. Este posibil ca C. sphaerospermum să se „hrănească” cu radiație sau să folosească un mecanism de protecție?
Deocamdată, ciuperca neagră din Cernobîl continuă să surprindă prin ingeniozitatea sa de a supraviețui și, poate, de a prospera într-un mediu inospitalier pentru oameni. Viața, se pare, găsește mereu o cale.
O ciupercă de la Cernobîl și abilitatea sa incredibilă
Recent, o ciupercă descoperită în zona afectată de accidentul nuclear de la Cernobîl a atras atenția cercetătorilor datorită unei abilități extraordinare. Această ciupercă pare să fi dezvoltat capacitatea unică de a rezista la radiații extreme, ceea ce o face un subiect fascinant pentru studiile de biologie și mediu.
Studiile asupra acestei ciuperci ar putea oferi informații valoroase despre modul în care organismele pot supraviețui în condiții extreme, având implicații potențiale în domeniile medicinei și biotehnologiei.
