O coliziune galactică a resetat discul Căii Lactee
Un nou studiu condus de cercetători de la University of Barcelona și Institute of Space Studies of Catalonia a descoperit că o coliziune galactică ar fi resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani. Publicată în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, această cercetare utilizează simulări pentru a analiza impactul coliziunilor galactice asupra discurilor stelare.
Discul Căii Lactee, o structură gigantică și rotativă alcătuită din stele și brațe spiralate, conține majoritatea stelelor galaxiei, inclusiv Soarele. Studiul a identificat că discurile stelare s-au format mai devreme decât se credea anterior, dar au fost afectate de coliziuni majore.
În special, simulările Auriga au arătat că momentul în care discul Căii Lactee a început să se rotească nu coincide cu formarea sa inițială, ci mai degrabă cu perioada de recuperare după o coliziune devastatoare. Această fuziune, cunoscută sub numele de Gaia-Sausage-Enceladus, ar fi avut loc acum aproximativ 11 miliarde de ani, coincizând cu o creștere semnificativă a formării roiurilor stelare.
Aceste „explozii” de formare stelară sunt rezultatul natural al coliziunilor galactice, care comprima gazul interstelar și stimulează apariția de noi stele. Modelele sugerează că impactul coliziunii a fost urmat de o intensificare a formării stelelor, favorizând dezvoltarea roiurilor globulare în galaxie.
O coliziune galactică a resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani
Un studiu recent, condus de Matthew D. A. Orkney, cercetător la ICCUB și IEEC, sugerează că o coliziune galactică a jucat un rol crucial în formarea și structura actuală a Căii Lactee. Această lucrare evidențiază legătura strânsă dintre coliziunile antice și evoluția structurii galactice, subliniind importanța analizei acestor două aspecte împreună pentru a înțelege istoria galaxiei noastre.
Deși observarea directă a trecutului Căii Lactee este imposibilă, cercetătorii pot studia galaxii similare aflate la mari distanțe, folosind datele furnizate de Telescopul Spațial James Webb și de radiotelescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA).
