O criză monetară amenință marile economii globale
Lumea se confruntă cu o situație fără precedent în ceea ce privește datoriile marilor economii. Șapte țări dezvoltate – Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Japonia – au datorii care depășesc PIB-ul lor anual, un fenomen care nu a mai fost întâlnit la o asemenea scară, în contextul unor rate ale dobânzilor extrem de mari. Fondul Monetar Internațional (FMI) a semnalat că acest grup, cunoscut sub numele de „D7”, s-a împrumutat masiv în timpul crizei financiare globale și în timpul pandemiei de Covid-19.
De asemenea, raportul datorie/PIB este acum mai ridicat decât în perioada Marii crize economice din 1929-1933. În acest context, deprecierea monedei naționale ar putea determina ca datoriile acestor țări să pară mai mici în comparație cu veniturile fiscale. Această abordare, care evită măsuri complicate de reducere a cheltuielilor sau creștere a impozitelor, a fost utilizată anterior în Franța, Marea Britanie și Italia în decadelor anterioare.
Impactul global al devalorizării monedelor
Investitorii ar putea declanșa un proces de devalorizare dacă anticipează o creștere rapidă a inflației sau o eventuală incapacitate de plată a obligațiunilor de stat. Aceste evenimente se pot produce rapid și fără avertisment, lăsând guvernele în dificultate în refinanțarea datoriilor. De exemplu, criza din 1998 a dus la incapacitatea de plată a Rusiei, iar o devalorizare în lanț ar putea afecta nu doar o singură economie, ci și alte state interconectate.
Istoria ne arată că devalorizările pot avea un efect de domino. În 1967, devalorizarea lirei sterline a determinat alte țări, precum Spania și Portugalia, să reacționeze similar, pentru a-și proteja exportatorii. O eventuală devalorizare drastică a dolarului american ar putea determina Canada, Mexicul și China să acționeze în mod similar.
Riscurile unei crize financiare majore
Crizele economice din Asia de Est în 1997 și din Rusia în 1998 au fost cauzate, în parte, de deprecieri rapide ale monedelor. Aceste evenimente au dus la măsuri de austeritate severe, iar nivelul de trai a avut de suferit. De exemplu, în Coreea de Sud, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu o treime între 1997 și 1998. Aceste situații au surprins piețele financiare, care nu au anticipat efectele devastatoare ale unei crize de asemenea amploare.
O criză monetară globală amenință marile economii
Crizele financiare anterioare, cum ar fi cele din Asia și Rusia, au avut consecințe devastatoare, inclusiv prăbușirea Long-Term Capital Management, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume la acea vreme. În prezent, cu economiile implicate fiind mult mai mari, riscurile ca și alți „giganți” să se prăbușească sunt și mai semnificative.
Piețele sunt, deocamdată, relativ liniștite; totuși, Fondul Monetar Internațional (FMI) preconizează o creștere a presiunii asupra bugetelor de stat, pe măsură ce tarifele comerciale continuă să limiteze creșterea economică la nivel global. Experții din țările D7 avertizează asupra riscurilor de apariție a crizelor fiscale.
În absența unor strategii eficiente de reducere a datoriilor, fie prin creșterea impozitelor, fie prin reducerea cheltuielilor, țările D7 se află pe un drum periculos, care le-ar putea conduce spre devalorizare.
