O lege esențială pentru PNRR, blocată în Parlament de 3 ani
România se află în ultimele luni ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care ar fi trebuit să primească peste 20 de miliarde de euro, dar a încasat doar jumătate din această sumă. Restul este blocat din cauza reformelor care nu au fost încă finalizate, printre care se numără Codul Urbanismului, o lege vitală care a fost lăsată deoparte timp de trei ani în Parlament.
Codul Urbanismului este crucial pentru reglementarea autorizării construcțiilor, având ca scop asigurarea unui mediu urban mai sustenabil, prin luarea în considerare a spațiilor verzi și a transportului durabil. Deși autoritățile și-au asumat că legea va fi adoptată în prima parte a anului 2023, ea a fost înregistrată abia pe 10 aprilie 2023 și, după ce a fost adoptată de Senat pe 12 iunie, a ajuns la Camera Deputaților, unde nu a mai fost avansată de la acea dată.
Conform unui raport al Ministerului Fondurilor Europene, adoptarea Codului Urbanismului necesită în prezent „acord politic”. De asemenea, România se confruntă cu riscul de a plăti penalități de până la 15 miliarde de euro din cauza nerealizării reformelor, în timp ce suma pe care o mai poate încasa din PNRR este de aproximativ 13 miliarde de euro.
Noua lege a salarizării, în așteptare
Pe lângă Codul Urbanismului, România a promis și adoptarea unei legi a salarizării care să ajusteze inechitățile din sectorul bugetar. Deși termenul inițial pentru finalizarea acestei legi era sfârșitul lunii iunie 2023, proiectul nu a fost prezentat public, iar partidele politice nu au ajuns la un consens asupra prevederilor necesare. Acum, negocierile sunt facilitate de președinția României, în speranța de a găsi o soluție viabilă pentru absorbția fondurilor europene și pentru implementarea reformelor necesare.
Legea crucială pentru PNRR, blocată în Parlament de 3 ani
O lege esențială pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află în continuare în așteptare în Parlament, blocată de mai bine de trei ani. Această situație afectează semnificativ progresul reformelor promise de autorități.
Reforme întârziate
Printre reformele care au întârzieri se numără modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, conform raportului Ministerului Fondurilor Europene. Autoritățile au recunoscut că reforma înregistrează întârzieri față de calendarul inițial propus.
De asemenea, reforma companiilor de stat este o altă arie în care România întâmpină dificultăți. Conform angajamentelor asumate la Bruxelles, cel puțin trei companii din domeniul energiei și transporturilor ar fi trebuit să fie listate la bursă sau restructurate. Printre companiile propuse pentru restructurare se numără Telecomunicații CFR SA, Filaret SA și Electrocentrale Grup SA, însă autoritățile așteaptă reacția Comisiei Europene referitor la măsurile implementate până în prezent.
Impactul asupra fondurilor PNRR
România a fost inițial alocată 29,2 miliarde de euro prin PNRR, dar valoarea totală a fost redusă la aproximativ 21,4 miliarde de euro după renegocieri. Până la finalul anului trecut, țara a reușit să atragă puțin peste 10 miliarde de euro din aceste fonduri. Recent, Comisia Europeană a aprobat o nouă cerere de plată din PNRR în valoare de 2,6 miliarde de euro, dar întârzierea reformelor rămâne o preocupare semnificativă pentru autoritățile române.
