Educația Financiară în România: Un Provocator pentru Clasa Urbană de Mijloc
Educația financiară în România rămâne la un nivel alarmant de scăzut, cu peste 60% dintre respondenți având un scor sub 50% în ceea ce privește alfabetizarea financiară. Aceștia nu cunosc, în special, conceptele legate de risc și randament. Deși tinerii sunt familiarizați cu tehnologia, ei se confruntă cu dificultăți în a se proteja de fraudele online, având cele mai scăzute cunoștințe financiare.
Conform unui studiu recent, mai bine de 6 din 10 români evaluați au obținut sub „nota 5” la testul de educație financiară, iar nici măcar 1 din 10 nu a reușit să răspundă corect la mai mult de 71% dintre întrebări. Studiul, realizat de Asociația Brașov 2050 și think-tank-ul impact2050, a inclus un eșantion de aproape 1.300 de persoane, reprezentativ pentru populația digitalizată din România, în special pentru clasa de mijloc urbană, care contribuie semnificativ la economia țării.
Distribuția scorului de alfabetizare financiară în 2025 arată că majoritatea respondenților se confruntă cu conceptele de bază. Astfel, 52,3% au răspuns corect la mai puțin de 50% dintre întrebări, iar 30,8% la 51-70%. Deși există o îmbunătățire semnificativă față de 2023, când 77% din respondenți aveau un scor sub 50%, nivelul actual rămâne îngrijorător. Aproape două treimi din clasa de mijloc urbană nu reușesc să răspundă corect la jumătate dintre întrebările de bază privind inflația, dobânda compusă sau diversificarea riscului.
Problemele legate de educația financiară nu se rezumă la abilități matematice, deoarece majoritatea respondenților pot calcula corect reduceri procentuale și pot defini inflația. Totuși, doar 41% aleg metoda corectă de protecție împotriva inflației, iar puțin peste jumătate înțeleg conceptul de dobândă compusă. În ceea ce privește riscul și randamentul, aceasta este cea mai problematică arie, evidențiind necesitatea unor măsuri de educație financiară mai eficiente pentru tineri.
Competențele financiare ale clasei mijlocii urbane
Marea majoritate a clasei urbane de mijloc se confruntă cu o lipsă semnificativă a competențelor financiare de bază. Studiul arată că tinerii, în special cei cu vârste între 18 și 29 de ani, au cel mai scăzut nivel de cunoștințe financiare, ceea ce îi face mai vulnerabili la fraudă.
Vulnerabilitățile financiare ale tinerilor
Conform cercetării, mai puțin de jumătate dintre respondenți înțeleg efectele pierderilor procentuale asimetrice, ceea ce nu indică o lipsă de abilități matematice, ci incapacitatea de a aplica raționamentul matematic în scenarii financiare. Această dificultate în a înțelege concepte precum creșterea exponențială are un impact negativ asupra deciziilor pe termen lung.
Factori care influențează educația financiară
Studiul evidențiază că educația, venitul și vârsta sunt cei mai importanți indicatori ai competențelor financiare. Persoanele cu studii superioare obțin scoruri cu aproape 20 de puncte procentuale mai mari decât cele cu doar studii primare. De asemenea, venitul net pe gospodărie joacă un rol esențial, cei care câștigă peste 7.000 de lei având un nivel mediu de educație financiară de peste 50%.
Profilul persoanelor cu competențe financiare variate
Analizând datele, autorii au conturat un portret al persoanelor cu competențe financiare. Cei cu alfabetizare financiară ridicată sunt de obicei persoane de peste 40 de ani, cu studii superioare și rezidenți în orașe mari, care au participat la cursuri de educație financiară și care au un risc mai mic de a fi victime ale fraudelor. În contrast, tinerii și persoanele cu educație financiară scăzută se află în cealaltă extremă, fiind mai expuși la riscuri financiare.
Competențele financiare ale tinerilor din clasa urbană de mijloc
Un studiu recent evidențiază faptul că o mare parte din clasa urbană de mijloc nu deține competențe financiare de bază, în special tinerii digitali. Aceștia, în ciuda familiarizării cu produsele financiare digitale și a utilizării aplicațiilor fintech, manifestă un nivel scăzut de cunoștințe financiare.
Vulnerabilitatea tinerilor la fraude
Tinerii, adesea denumiți „vulnerabili digitali”, sunt expuși unui risc semnificativ de fraudă online. Studiul arată că, deși aceștia sunt activi în tranzacțiile financiare, cunoștințele lor despre conceptele financiare fundamentale rămân sub medie. Această aparentă sofisticare digitală este înșelătoare, creând un „paradox al digitalului impulsiv”: o generație care ia decizii financiare fără a înțelege riscurile asociate.
Examinarea comportamentului financiar
Autorii studiului au evaluat obiceiurile tinerilor în privința verificării tranzacțiilor și securității digitale. Rezultatele arată că mai puțin de 20% dintre respondenți verifică regulat extrasul de cont, iar o treime nu verifică niciodată bancomatele înainte de a efectua tranzacții. De asemenea, doar puțin peste jumătate utilizează autentificarea 3D Secure pentru plățile cu cardul.
Risc pe categorii de vârstă
Riscul de fraudă este cel mai ridicat în rândul tinerilor sub 20 de ani, unde 70% se încadrează în categoriile de risc maxim și ridicat. Această discrepanță între competențele tehnologice și cele financiare îi face pe tineri vulnerabili la fluctuațiile piețelor și la schemele de fraudă sofisticate.
Importanța educației financiare
Studiul subliniază că educația financiară este esențială pentru reducerea riscului de fraudă. Persoanele care au participat la cursuri de educație financiară au un risc semnificativ mai scăzut de a fi fraudate. Este crucial ca educația financiară să fie adaptată la limbajul și canalele digitale pe care tinerii le utilizează, având scopul de a traduce principiile financiare în contextul instrumentelor moderne.
Competențele financiare ale clasei urbane de mijloc
Un studiu recent evidențiază faptul că mare parte din clasa urbană de mijloc nu deține competențe financiare de bază. Aceasta este o problemă semnificativă, deoarece se estimează că unul din cinci participanți la cursuri de educație financiară are un risc ridicat de a deveni victimă a fraudelor financiare.
Tinerii digitali și lipsa cunoștințelor financiare
În special tinerii digitali se confruntă cu un nivel scăzut de cunoștințe financiare, ceea ce îi face mai vulnerabili la fraude. Studiul subliniază importanța educației financiare, arătând că participarea la cursuri de educație financiară poate reduce semnificativ acest risc. Cu toate acestea, doar 15% dintre respondenți au afirmat că au participat la cursuri de educație financiară în afara celor din programa școlară obligatorie.
Rolul educației financiare în reducerea riscurilor
Instituțiile care oferă cursuri de educație financiară joacă un rol social valoros, contribuind la protejarea financiară a participanților. Studiile arată că educația financiară specifică are un impact direct asupra reducerii riscurilor asociate frauda, salvând astfel resursele financiare ale indivizilor.
