Obezitatea și indicele de masă corporală: O nouă abordare
Medicii nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe indicele de masă corporală (IMC) pentru diagnosticarea obezității, conform unui raport elaborat de o comisie de experți internaționali. Aceștia avertizează că IMC a dus la „supradiagnosticare”, deoarece nu ia în considerare nivelul de grăsime corporală și poate eticheta greșit persoanele cu oase mari sau mușchi dezvoltati ca fiind obeze.
Comisia Lancet, compusă din peste 50 de specialiști, susține că este necesară o „revizuire radicală” a criteriilor de diagnosticare a obezității. Experții recomandă ca diagnosticul de obezitate clinică să fie stabilit doar în prezența unor boli asociate, cum ar fi diabetul de tip 2, care sunt direct influențate de excesul de grăsime corporală.
IMC, care se calculează prin raportul masei corporale la pătratul înălțimii, a fost utilizat timp de decenii ca metodă standard de diagnosticare. Autorii raportului subliniază că medicii ar trebui să renunțe la utilizarea exclusivă a acestuia, deoarece nu reflectă starea de sănătate a organelor și nu oferă o imagine completă a compoziției corporale.
Profesorul Francesco Rubino, președintele comisiei, a afirmat că „IMC-ul nu ne spune dacă cineva are exces de grăsime corporală” și că este esențial să se evite clasificarea greșită a persoanelor active și sănătoase ca fiind obeze. În contextul în care un miliard de oameni sunt considerați obezi, inexactitățile în diagnosticare pot avea consecințe grave.
Raportul publicat în Lancet Diabetes & Endocrinology propune o nouă clasificare a obezității în două categorii: obezitate clinică și obezitate preclinică. Cei cu obezitate preclinică ar trebui să fie încurajați să prevină creșterea în greutate, în timp ce persoanele cu obezitate clinică ar putea necesita un tratament mai agresiv, inclusiv noi medicamente pentru slăbit.
Rubino concluzionează că obezitatea trebuie privită ca un spectru clinic, ceea ce sugerează că tratamentele trebuie adaptate în funcție de starea individuală a fiecărui pacient.
Obezitatea nu mai trebuie diagnosticată cu „indicele de masă corporală”
O comisie de experți a concluzionat că metoda tradițională de diagnosticare a obezității, utilizând indicele de masă corporală (IMC), nu reflectă adecvat condiția pacienților. Dr. Kath McCullough, consilier special pentru obezitate al Colegiului Regal al Medicilor din Marea Britanie, a subliniat că s-a depins prea mult de IMC ca o simplă măsură a obezității, ceea ce adesea distorsionează realitatea și nu arată corect impactul excesului de grăsime corporală asupra sănătății.
Comisia recomandă ca medicii să nu se limiteze la cântărirea și măsurarea pacienților, ci să analizeze și istoricul medical și să efectueze examinări fizice detaliate. Acestea ar putea include măsurarea diametrului taliei pentru a determina mai precis nivelul de grăsime corporală. Această abordare mai cuprinzătoare este susținută de 76 de organizații din întreaga lume.
Distincția între obezitatea pre-clinică și cea clinică este considerată un pas important, subliniind necesitatea identificării și intervenției timpurii, precum și asigurarea unei îngrijiri adecvate pentru cei care se confruntă deja cu efecte grave asupra sănătății.
