Subfinanțarea consolidării clădirilor cu risc seismic în București
Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din Capitală, a declarat într-o dezbatere publică că domeniul consolidării clădirilor a fost „extrem de subfinanțat”. În cadrul discuției, el a tras un semnal de alarmă, afirmând că „realmente cade orașul pe noi”. Aceste declarații au fost făcute la sediul GDS, în contextul referendumului „Bucureștenii decid: 7 orașe sau unul singur?”, la care a participat și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
Numărul redus de clădiri consolidate
Munteanu a explicat că, deși au fost alocate fonduri substanțiale pentru eficiența energetică, suma destinată consolidării clădirilor este considerabil mai mică. „Dacă ne uităm la ultimele trei decenii, observăm că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, cu recuperarea banilor de la cetățeni”, a adăugat el.
Vulnerabilitatea clădirilor din București
Directorul a menționat că, în conformitate cu estimările Băncii Mondiale, peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile la riscul seismic. Cu toate acestea, datele disponibile sunt limitate, având doar informații pentru aproximativ 2000 de clădiri, și acestea adunate într-un mod haotic. Munteanu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și coordonate în acest domeniu, afirmând că „este clar că trebuie să conștientizăm cu toții acest lucru”.
Finanțarea consolidării
În ceea ce privește fondurile europene, Munteanu a subliniat că discuțiile sunt adesea generale. „Consolidarea nu a fost finanțată prin programe operaționale regionale. Prima oportunitate reală a fost în 2022, când s-au alocat 300 de milioane de euro la nivel național. Primăria municipiului București a contractat 60 de milioane de euro pentru consolidare, ceea ce arată că acest domeniu este subfinanțat”, a mai spus el.
Mituri despre construcțiile pe roți
Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în analiza clădirilor cu risc seismic, a discutat recent despre metoda de construcție pe roți. El a clarificat că, de fapt, nu există clădiri construite pe role în București. „Este un mit răspândit, dar înainte de cutremurul din 1977, nu s-a aplicat această metodă de izolare a bazei construcțiilor în România”, a explicat el.
În prezent, metoda de izolare seismică a fost utilizată la consolidarea clădirii Primăriei București, unde s-au realizat tăieri ale elementelor verticale la baza parterului, urmate de instalarea unui izolator seismic. Acest izolator este o bucată mare de cauciuc menită să absoarbă șocurile seismice.
Inovații în construcții pentru reducerea riscurilor seismice
În contextul riscurilor seismice, o soluție promițătoare este utilizarea unei structuri de susținere din metal. Aceasta permite, în cazul unui cutremur, ca partea superioară a clădirii să nu se deplaseze semnificativ, datorită unei baze de cauciuc care absoarbe mișcările generate de seism.
Un exemplu relevant se regăsește în Iași, unde există un bloc de patru etaje construit după anul 1980, dotat cu un sistem inovator care utilizează șine pentru fundație. Aceasta reprezintă o primă demonstrație a aplicării metodei de izolare a bazei în România, conform declarațiilor specialistului Matei Sumbasacu.
Riscurile seismice în București
Referitor la siguranța Bucureștiului în cazul unui seism major, expertul Sumbasacu a subliniat: „Nu, nici pe departe. Bucureștiul este Capitala Europeană cu cel mai mare nivel de risc seismic.” Acest risc se poate împărți în două componente principale: hazardul seismologic, care se referă la intensitatea cutremurului așteptat, și vulnerabilitatea, care reflectă pregătirea reală a orașului pentru a face față unui astfel de eveniment.
„Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt optimizate, iar comunitățile și indivizii nu dispun de un plan clar în caz de urgență. De asemenea, lipsa unui kit de urgență și a cunoștințelor de prim ajutor sunt probleme frecvente”, a adăugat Sumbasacu, inginer constructor cu specializare în analiza și structura clădirilor expuse riscurilor seismice.
