Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
Recent, aproximativ 300 de mercenari români recrutați pentru a lupta alături de armata din Republica Democrată Congo au fost supuși unei săptămâni umilitoare, după ce au fost nevoiți să se refugieze la o bază de menținere a păcii a ONU, în urma unui asalt al rebelilor asupra orașului Goma. Această situație a distrus visele celor care s-au alăturat conflictului în speranța de a câștiga sume considerabile de bani.
Conform contractelor analizate de BBC, acești soldați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, în contrast cu 100 de dolari pe lună sau chiar fără remunerație, câți primeau recruții militari obișnuiți. Mercenarii români au fost angajați pentru a sprijini armata în lupta împotriva rebelilor M23, care sunt susținuți de Rwanda.
Coordonatorul grupului, Constantin Timofti, a declarat că armata națională a cedat în fața asaltului rebelilor, obligându-i pe mercenari să se retragă. În urma negocierilor complexe, M23 a predat luptătorii români către Rwanda, iar aceștia au fost filmați în timp ce traversau granița, supuși perchezițiilor.
Un incident notabil a avut loc când comandantul M23, Willy Ngoma, a certat un român, menționând salariul de 8.000 de dolari pe lună, o sumă care nu corespunde cu remunerația reală stipulată în contractele observate de BBC, care indicau o „remunerație strict confidențială” de 5.000 de dolari pe lună pentru personalul superior.
Orașul Goma, situat la granița cu Rwanda, a devenit astfel locul unde visurile mercenarilor români s-au năruit, evidențiind realitățile dure ale conflictelor armate și ale recrutării în condiții de incertitudine economică.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
În ultimele luni, Republica Congo a fost implicată într-un scandal legat de angajarea de mercenari, inclusiv români, pentru sprijinul forțelor militare. Horațiu Potra, un fost mercenar român, a jucat un rol semnificativ în instruirea trupelor din RD Congo.
În iunie, reporterii BBC au observat mercenari la punctele de control din Goma, colaborând strâns cu armata congoleză. Aceștia erau adesea confundați cu mercenarii ruși din grupul Wagner, care activează în diverse țări africane. Potra a fost asociat cu Asociația RALF, care avea contracte în mai multe locații din Africa, inclusiv RD Congo.
Experții ONU au confirmat că două companii militare private au fost angajate pentru a sprijini forțele congoleze în 2022, când grupul M23 a început să avanseze în Kivu de Nord. Una dintre aceste companii, Agemira RDC, a angajat instructori din diverse țări, inclusiv români, pentru a îmbunătăți capacitățile militare ale RD Congo.
Potrivit unui raport, Asociația RALF urma să asigure instruirea trupelor congoleze pe teren cu ajutorul a 300 de instructori, dintre care mulți erau români. Horațiu Potra a declarat că, în cazul unui atac al grupului M23, instructorii nu ar putea pur și simplu să se retragă fără a interveni.
După implicarea sa în RD Congo, Potra a revenit în România, unde a fost arestat în contextul unor controverse legate de alegerile prezidențiale. Deși a negat acuzațiile de implicare în asigurarea securității unui candidat pro-rus, refuzul său de a răspunde la întrebările reporterilor BBC a adăugat o notă de mister asupra activităților sale recente.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
Mai mulți români au fost atrași să lucreze în provincia Kivu de Nord, în RD Congo, datorită salariilor atractive oferite. Unii dintre acești lucrători erau foști militari, în timp ce alții, precum Vasile Badea, un fost ofițer de poliție, au acceptat roluri în condiții periculoase pentru a face față dificultăților financiare.
Un fost contractor militar a declarat că românii au fost implicați în misiuni lungi, de până la 12 ore, păzind poziții cheie. Acesta a subliniat că plata era insuficientă în raport cu riscurile asumate, menționând că misiunile erau adesea dezorganizate și că condițiile de muncă erau precare. De asemenea, el a criticat lipsa verificărilor de antecedente pentru recruții români, care nu aveau întotdeauna pregătirea necesară, un exemplu fiind un fost coleg care era pompier.
În contrast, soldații congolezi primeau doar aproximativ 100 de dolari pe lună, adesea cu întârzieri în plăți. Un soldat a exprimat nemulțumirea față de strategia armatei, subliniind că mercenarii români, care erau plătiți semnificativ mai bine, erau considerați întăriri, venind doar după ce soldații congolezi erau deja expuși pericolelor.
Recrutarea mercenarilor români se desfășoară în condiții de confidențialitate, fiind preferate rețelele de socializare pentru a atrage noi recruți. Aceștia erau plasați în funcții corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi, o sumă semnificativ mai mare comparativ cu soldații congolezi.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
Recent, s-a discutat despre eșecul strategiei de apărare a Republicii Democrate Congo (RD Congo), care a avut un impact semnificativ asupra situației din orașul Goma. Observatorii subliniază că suprapunerea forțelor și liniile de comandă neclare au favorizat avansul grupării M23.
Mercenarii români, angajați de Horațiu Potra, au fost plătiți cu aproximativ 100 de dolari pe lună, însă aceste plăți au fost adesea întârziate sau, în unele cazuri, nu au fost efectuate deloc. Această situație a contribuit la instabilitatea din zonă, evidențiind falimentul strategiei de apărare a Congoului.
Richard Moncrief, director de proiect la International Crisis Group, a comentat că armata congoleză colaborează nu doar cu mercenari, ci și cu trupe din cadrul Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) și cu miliții locale, cum ar fi Wazalendo. Această diversitate de forțe a dus la o confuzie în comanda militară, îngreunând planificarea eficientă a acțiunilor militare.
Un fost mercenar a subliniat că „comanda slabă duce la eșec”, iar acest lucru se reflectă în soarta colegilor săi români, care s-au confruntat cu provocări majore pe teren.
