Pensiile speciale, în atenția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea pensiilor magistraților. Inițial, proiectul de lege a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, datorită nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pe 2 decembrie, Guvernul a prezentat un nou proiect de lege, avizat negativ de CSM, care stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modul de calcul al pensiilor acestora. Însă, pe 10 decembrie, Curtea Constituțională a decis să amâne luarea unei decizii cu privire la această sesizare.
Înalta Curte a argumentat că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat, invocând că aspectele menționate în documentele comunicate de Comisia Europeană nu justifică intervențiile propuse. În plus, legea ar încălca obligațiile constituționale de claritate și predictibilitate, creând confuzie în rândul magistraților și afectând stabilitatea statutului lor.
Printre criticile aduse de magistrați se numără și faptul că legea introduce discriminări evidente între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, care sunt singurii beneficiari cu statut garantat constituțional. Aceștia susțin că standardul minim de calcul al pensiilor pentru magistrați este semnificativ mai scăzut comparativ cu alte categorii de beneficiari.
Pensiile speciale, contestate la Curtea Constituțională
Pensiile speciale pentru magistrați au ajuns din nou pe masa Curții Constituționale, unde un proiect de lege recent adoptat este contestat. Magistrații afirmă că acest proiect anulează, de facto, pensiile de serviciu, afectând persoanele care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii. Aceștia susțin că măsurile propuse ar putea reduce pensiile viitoare la un nivel inferior celui din sistemul public de pensii.
Conform magistraților, legea încalcă independența justiției, contrar standardelor stabilite de CJUE, CEDO și CCR. Aceste instanțe au pronunțat decizii care fac ca soluția legislativă propusă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. De asemenea, proiectul încalcă deciziile anterioare ale CCR, ce sancționează soluții normative similare, încălcând astfel principiul supremației Constituției.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege propune o serie de modificări esențiale în domeniul pensiilor de serviciu pentru magistrați, inclusiv stabilirea vârstei de pensionare în raport cu vârsta standard din sistemul public de pensii. Se instituie o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, iar condiția de vechime în muncă va fi de cel puțin 35 de ani.
De asemenea, se preconizează o creștere treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, și se va introduce un număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, proiectul stabilește un procent de 55% din baza de calcul, limitând pensia netă la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Modificările vizează și restrângerile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, aplicabile doar persoanelor care au decizii de pensionare anterioare intrării în vigoare a legii.
Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, dar a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii.
Pensiile speciale, din nou în atenția Curții Constituționale
Pensiile speciale pentru magistrați sunt din nou supuse evaluării Curții Constituționale (CCR), după ce un proiect legislativ a fost contestat. Pe 20 octombrie, CCR a stabilit că proiectul este neconstituțional, invocând neîndeplinirea termenului legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 10 decembrie că are încredere în validarea propunerii, subliniind că aceasta respectă toate prevederile constituționale. „Nu iau în calcul astfel de ipoteze [de respingere], pentru că proiectul respectă prevederile constituţionale”, a afirmat el, anticipând decizia CCR din 28 decembrie.
În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a exprimat îngrijorări cu privire la momentul deciziei CCR, sugerând că amânarea acesteia indică o intenție de a declara legea neconstituțională. Orban a menționat că majoritatea judecătorilor CCR sunt numiți de PSD, ceea ce ar putea influența rezultatul votului.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a subliniat că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea conduce la suspendarea temporară a sumelor destinate pensiilor magistraților. El a adăugat că, în cazul unui al doilea refuz din partea CCR, ar trebui să se dezbată viabilitatea coaliției de guvernare.
