Decesele misterioase ale puilor de balenă în Patagonia
O mortalitate alarmantă în rândul puilor de balenă australă a fost observată pe coastele Peninsulei Valdés din Patagonia, cu peste 300 de exemplare găsite moarte, depășind recordul anterior din 2012. Cercetătorii din Argentina sunt îngrijorați și investighează cauzele acestui fenomen.
Identificarea bacteriei patogene
Analizele de laborator au identificat o bacterie patogenă, Erysipelothrix rhusiopathiae, care ar putea fi implicată în decesele recente. Această infecție bacteriană poate provoca leziuni cutanate și, în formele severe, infecții sistemice, afectând organele vitale. Deși bacteria a fost descoperită anterior la puii de balenă, specialiștii nu înțeleg de ce infecția s-a răspândit atât de rapid în acest an.
Amploarea fenomenului
În luna septembrie, cercetătorii de la Laboratorul pentru Mamifere Marine au observat 409 pui dintre cele 1.375 de balene australiene studiate, iar pierderile semnificative înregistrate în acest an sunt neobișnuite. Bilanțul final al mortalității va fi publicat în decembrie de Programul de Monitorizare a Sănătății Balenelor Australe.
Rolul pescărușilor în răspândirea infecției
O ipoteză importantă pe care specialiștii o investighează este legătura dintre pescăruși și răspândirea bacteriei. Păsările ar putea ciuguli pielea balenelor, provocând răni prin care bacteria ar putea pătrunde în organism. Această interacțiune ar putea explica vulnerabilitatea puilor, care, fiind mai expuși la suprafața apei, sunt mai predispuși la atacurile acestor păsări.
În concluzie, mortalitatea record a puilor de balenă din Patagonia ridică întrebări serioase despre sănătatea acestor animale și interacțiunile cu mediul înconjurător, inclusiv cu păsările marine.
Peste 300 de pui de balenă au murit în Patagonia
Un număr alarmant de peste 300 de pui de balenă au fost găsiți morți în Patagonia, iar cercetătorii investighează posibilele cauze ale acestui fenomen tragic. Comportamentul pescărușilor dominicani (Larus dominicanus) de a ataca balenele infectate a fost observat pentru prima dată în Peninsula Valdés în anii 1970. Biologul marin Ricardo Bastida, profesor emerit la Universitatea Națională din Mar del Plata, subliniază că acest comportament a devenit din ce în ce mai frecvent de-a lungul decadelor, influențat de creșterea populațiilor de pescăruși și de disponibilitatea hranei provenite din activitățile de pescuit.
Totuși, atacurile păsărilor nu pot explica singure mortalitatea excepțională din 2026, având în vedere că acest fenomen există de zeci de ani. Cercetătorii intenționează să preleveze probe de la pescăruși pentru a verifica prezența bacteriei și pentru a identifica măsuri de gestionare a problemei. Biologul marin Diego Rodríguez consideră că investigațiile trebuie extinse și asupra altor specii din ecosistem pentru a înțelege modul în care bacteria circulă între animale.
Ce s-a schimbat în 2026
O întrebare esențială pentru oamenii de știință este de ce o bacterie deja prezentă în ecosistem a provocat acum un număr atât de mare de decese. Cercetătorii iau în considerare mai mulți factori care ar putea fi implicați, inclusiv modificările temperaturii apei, salinității și acidității, care ar putea influența condițiile de dezvoltare ale infecției. O altă ipoteză sugerează că disponibilitatea hranei ar putea afecta sănătatea femelelor și rezistența puilor, iar cercetătorii examinează și posibilitatea unor modificări ale bacteriei, inclusiv apariția unei tulpini mai virulente.
Consecințele mortalității record
Impactul pe termen lung asupra populației de balene australe rămâne incert. Diego Rodríguez avertizează că pierderea unei proporții atât de mari de pui într-un singur sezon ar putea avea consecințe demografice serioase, deoarece generația afectată va fi slab reprezentată în populația adultă din anii următori. Mariano Coscarella, cercetător la CESIMAR, subliniază că balenele australe sunt animale longevive, iar un singur sezon de mortalitate excepțională nu înseamnă neapărat declinul populației. Totuși, repetarea acestor episoade ar putea ridica serioase îngrijorări.
În plus, această situație generează probleme de sănătate publică, deoarece bacteria poate infecta oamenii, de obicei prin contactul cu răni ale pielii. Cadavrele balenelor prezintă un risc pentru persoanele care intră în contact cu ele, iar expunerea la apa mării din zona afectată ar putea constitui, de asemenea, o potențială cale de infectare.
