Pîslaru acuză PSD de întârzierile din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că Partidul Social Democrat (PSD) poartă „aproape integral” responsabilitatea pentru întârzierile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, social-democrații „se pozează în marii protectori ai PNRR-ului”, deși au votat măsurile pe care le contestă acum.
Adoptarea reformelor din PNRR era esențială pentru ca România să primească fonduri europene, iar din cauza neîndeplinirii angajamentelor, țara riscă să piardă aproximativ 870 de milioane de euro din granturi. Dintre acestea, 770 de milioane de euro sunt legate de neadoptarea legii salarizării unitare.
Declarațiile lui Pîslaru au fost făcute la o zi după încheierea oficială a perioadei de implementare a PNRR. Ministrul a subliniat că România ar putea finaliza programul cu o rată de absorbție de 90,58% din granturile disponibile și de peste 97% din împrumuturi.
Pîslaru a adus în discuție reformele legate de pensiile speciale și reducerea deficitului bugetar, menționând că acestea erau condiții asumate de România pentru a primi fonduri din PNRR. El a subliniat că, deși PSD contestă acum măsurile fiscale adoptate, social-democrații le-au susținut anterior când se aflau la guvernare.
„PSD contestă acum măsurile pe care le-a votat. Este interesant că, din opoziție, contestă acele măsuri, uitând că le-au votat cu două mâini și că erau jaloane din PNRR”, a concluzionat ministrul. Aceasta evidențiază contradicțiile din poziția PSD și responsabilitatea pe care o au în întârzierea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.
Pîslaru acuză PSD pentru întârzierile din PNRR
Ministrul Pîslaru a declarat că întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt cauzate de PSD, afirmând că partidul se prezintă ca fiind protector, dar răspunderea pentru blocajele actuale le revine aproape integral. „Exista un haos managerial și o lipsă de transparență totală”, a spus acesta, subliniind că, în momentul în care Guvernul Bolojan a preluat administrarea planului, PNRR era deja într-o stare de blocaj.
Pîslaru a explicat că, în iunie 2025, valoarea proiectelor contractate ajunsese la aproximativ 47 de miliarde de euro, în timp ce programul avea o valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro. „Practically, era o supracontractare de aproape două ori mai mult decât ceea ce era disponibil”, a adăugat el. Ministrul a subliniat că, în plus, lipsa unui sistem centralizat a dus la dificultăți în urmărirea progresului fizic și financiar al proiectelor.
În contextul întârzierilor, Pîslaru a menționat că se va discuta cu reprezentanții Comisiei Europene despre problemele legate de legea salarizării și decarbonizare, subliniind că România încearcă să negocieze condițiile pentru închiderea capacităților energetice.
„Riscurile rămân legate de reformele nerealizate, iar reforma-fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară”, a concluzionat el, evidențiind importanța acestor reforme pentru avansarea PNRR.
Pîslaru acuză PSD pentru întârzierile din PNRR
Ministrul a afirmat că întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în mare parte responsabilitatea guvernelor anterioare, mai ales a PSD. El a subliniat că, din 2021 până în 2025, aceste guverne nu au realizat reformele necesare și nu au început sau finalizat investițiile conform graficului stabilit.
Ministrul a menționat că graficul inițial al PNRR prevedea zece cereri de plată, destinate să acopere aproximativ două cereri pe an. Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5, depusă pe 14 august, are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro.
De asemenea, a subliniat importanța respectării termenelor, menționând că cererea finală, de 4,3 miliarde de euro, trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie. România a pornit în 2021 cu un plan ce prevedea granturi de 14,24 miliarde de euro și împrumuturi de 14,94 miliarde de euro, iar forma finală a PNRR include acum 13,57 miliarde de euro din fonduri nerambursabile și 6,54 miliarde de euro din împrumuturi.
