Declarațiile lui Dragoș Pîslaru privind legea decarbonizării
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că modificările recente aduse legii decarbonizării de către Parlament pot duce la blocarea cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care includ granturi de aproximativ cinci miliarde de euro. Pîslaru a subliniat că Guvernul va solicita președintelui Nicușor Dan să retrimită legea în Parlament.
Amendamentul contestat stipulează că nicio capacitate de producție a energiei nu poate fi închisă înainte ca o capacitate echivalentă să fie funcțională. Pîslaru a explicat că acest amendament ar putea afecta jalonul 114 din PNRR, pentru care România a primit deja fonduri prin cererea de plată numărul 2. El a menționat că, din perspectiva sa, problema „reversibilității” ar putea opri aprobarea viitoarelor cereri de plată.
„Miza acum este să ne îndreptăm către președintele țării, care reprezintă ultimul bastion pentru ca această lege să nu intre în vigoare”, a adăugat ministrul Pîslaru. Acesta a subliniat că modificările aduse legii nu reflectă intenția Guvernului de a închide centralele de energie, ci contrar, actualele capacități pe cărbune vor fi menținute până la instalarea unor noi unități de producție.
Pîslaru a afirmat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene o evaluare tehnică a amendamentelor înainte de votul final și a primit un răspuns care indică faptul că jalonul deja plătit este afectat, ceea ce subliniază preocupările legate de viitorul finanțării din PNRR.
Riscurile financiare pentru România după votul pe legea decarbonizării
După votul recent pe legea decarbonizării, ministrul Pîslaru a atras atenția asupra riscurilor financiare la care este expusă România. Potrivit acestuia, modificările aduse Ordonanței nr. 108 ar putea duce la penalizări financiare și întârzieri în aprobarea cererilor de plată viitoare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Noi, încă din seara zilei de alaltăieri, am scris Comisiei Europene pentru a-i informa despre intenția de modificare. Răspunsul tehnic primit arată clar că jalonul 114, care a fost plătit prin cererea de plată nr. 2, este afectat. Aceasta înseamnă că România ar putea înfrunta penalități financiare, deoarece banii acordați nu mai pot fi justificați în urma modificărilor legislative”, a explicat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că întreaga sumă de cinci miliarde de euro este expusă riscurilor. Cererea de plată nr. 5, care include două miliarde de euro din granturi, era pregătită pentru depunere, iar alte trei miliarde de euro sunt incluse în ultima cerere. „Dacă se amână cererea de plată nr. 5 și, ulterior, cererea de plată nr. 6, România va trebui să justifice cum va corecta această situație”, a declarat el.
Pîslaru a subliniat că, înainte de modificarea legii, autoritățile estimau că România ar putea accesa aproximativ 95% dintre granturile rămase în PNRR, cu o posibilă pierdere de 200-300 de milioane de euro. După votul din Parlament, întreaga sumă rămasă este afectată de incertitudine, ceea ce complică procesul de plată pentru România.
Pîslaru, despre votul pe legea decarbonizării: „Sperăm ca Nicușor Dan să o retrimită în Parlament”
Ministrul Pîslaru a exprimat îngrijorări cu privire la impactul votului recent pe legea decarbonizării, avertizând că între 200 și 300 de milioane de euro din fondurile PNRR sunt acum în pericol. Acesta a subliniat că, din cauza reversibilității adoptate, întreaga sumă de cinci miliarde de euro este expusă riscurilor de neabsorbție.
Pîslaru a declarat că speranța Guvernului se îndreaptă către președintele Nicușor Dan, solicitându-i să nu promulge legea și să ceară reexaminarea acesteia. Ministrul a subliniat că președintele ar trebui să acționeze ca un „ultim bastion” în această situație, având în vedere responsabilitatea sa.
Deși o eventuală promulgare a legii nu ar duce la pierderea definitivă a fondurilor, Comisia Europeană ar suspenda procesarea cererilor de plată până la corectarea legislației. Pîslaru a explicat că România va trebui să răspundă la notificările Comisiei și să explice măsurile care vor fi adoptate pentru a respecta angajamentele asumate.
În cazul în care România va elimina amendamentele adoptate, cererile de plată ar putea fi deblocate imediat, spre sfârșitul anului. Pîslaru a insistat asupra necesității de a menține anumite capacități de producție pe cărbune până la finalizarea centralei de la Mintia, conform unui studiu de adecvanță realizat de Transelectrica.
În concluzie, situația actuală a legii decarbonizării este critică, iar viitorul fondurilor din PNRR depinde de deciziile ce urmează a fi luate de președintele Nicușor Dan și de reacțiile autorităților române în fața Comisiei Europene.
Declarațiile lui Pîslaru după votul pe legea decarbonizării
Ionel Bogdan a subliniat riscurile majore asociate cu legea decarbonizării, menționând că România ar putea pierde miliarde de euro din PNRR din cauza acesteia. Deși Partidul Național Liberal nu a votat proiectul, Bogdan a explicat că decizia nu a fost una dorită, ci rezultatul modificărilor substanțiale aduse prin amendamente. Aceste modificări afectează angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene.
„Astăzi am asistat la un nou concurs de populism în Camera Deputaților, între PSD și AUR, pe amendamente care pot avea un impact semnificativ asupra României”, a adăugat el.
În continuare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite Comisiei Europene forma finală a legii, precum și argumentele pentru care se solicită ca aceasta să nu fie promulgată în forma actuală.
Reacția lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a exprimat opoziția sa față de modificările aduse de PSD la proiectul de lege privind decarbonizarea, afirmând că va analiza situația cu maximă responsabilitate.