Taxele noi în contextul fraudei cu TVA în România
România pierde anual aproape 9 miliarde de euro din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în principal din cauza fraudelor. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a subliniat că, pentru a avea salarii mai bune și un buget mai sănătos, este esențial să se reducă frauda cu TVA și evaziunea fiscală. Cu toate acestea, lupta împotriva acestor fraude nu este o prioritate pentru statul român, care caută soluții prin implementarea unor taxe noi pentru a acoperi deficitul bugetar.
Un raport recent al Comisiei Europene evidențiază că România a pierdut în 2022 aproximativ 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA, ceea ce o face să aibă cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective. Comisia Europeană a subliniat că această pierdere este generată de fraudele fiscale, evaziune și alte probleme legate de fiscalitate.
În contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar, consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a declarat că România ar trebui să prioritizeze colectarea TVA-ului, în loc să caute noi modalități de a aduna bani la buget, având în vedere „hemoragia extraordinară” din acest sector. El a comparat situația României cu Bulgaria, care are un deficit de TVA considerabil mai mic și va intra în zona euro, în timp ce România rămâne pe margine.
În concluzie, în loc să introducă noi taxe, autoritățile ar trebui să se concentreze pe reducerea fraudei cu TVA, care ar putea genera resurse considerabile pentru bugetul de stat și ar îmbunătăți condițiile economice din țară.
Politicienii propun taxe noi în contextul fraudei cu TVA în România
Recent, discuțiile în jurul introducerii de taxe noi de către politicieni au crescut, în special în contextul unei probleme acute cu evaziunea fiscală, în special frauda cu TVA. Gabril Biriș a făcut o analogie referitoare la necesitatea de a implementa măsuri eficiente pentru combaterea fraudelor fiscale, spunând: „Pui un robinet și închizi conducta la care au dat găuri hoții”.
Un raport recent al Parchetului European a relevat deschiderea a 12 cazuri de fraudă cu TVA, totalizând 195 de milioane de euro. Cu toate acestea, șefa EPPO a subliniat că nivelul de detectare a acestor infracțiuni în România rămâne extrem de scăzut, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența măsurilor existente.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat prejudicii la buget de 2.18 miliarde de lei în urma activităților de descoperire și combatere a evaziunii fiscale, incluzând fraudele cu TVA. Parchetele din România, cum ar fi DNA și DIICOT, au avut în lucru dosare de evaziune fiscală cu prejudicii estimate de 732 de milioane de lei în 2024.
Eugen Rădulescu, consilier BNR, a subliniat gravitatea situației, afirmând că este inacceptabil ca statul să nu încaseze anual 9 miliarde de euro și să ignore problemele legate de fraudă. Consiliul Fiscal a caracterizat evaziunea fiscală din România ca fiind „aproape instituționalizată”, subliniind că aceasta reprezintă o problemă de securitate economică pentru țară.
În acest context, se pune întrebarea dacă introducerea de taxe noi este o soluție viabilă, având în vedere deficiențele majore în colectarea TVA și problemele structurale din sistemul fiscal românesc.
Introducerea de taxe noi în contextul fraudei cu TVA în România
România se confruntă cu o problemă majoră legată de evaziunea fiscală, în special frauda cu TVA, care are un impact semnificativ asupra bugetului de stat. Aceasta implică, printre altele, utilizarea „firmelor fantomă” și scheme de fraudă tip carusel, care au fost adesea investigate de Parchetul European.
Tipuri de fraudă cu TVA
Una dintre metodele utilizate este frauda tip carusel, în care o firmă din România vinde un bun, cum ar fi o mașină, dar pretinde, prin documentație falsă, că aceasta a fost tranzacționată între diverse companii din Uniunea Europeană pentru a beneficia de facilități fiscale. Astfel, compania română nu plătește TVA-ul, deși figurează că a importat bunul dintr-o altă țară.
Laura Codruța Kovesi explică cum funcționează această schemă, subliniind că, prin documente false, o firmă poate crea iluzia că a exportat bunuri în străinătate, doar pentru a le vinde ulterior în România, obținând astfel profituri ilegale.
Implicarea instituțiilor în combaterea evaziunii fiscale
Președintele Nicușor Dan a declarat recent că este necesară implicarea serviciilor de informații în lupta împotriva evaziunii fiscale, având în vedere deficitul bugetar generat de marea evaziune. El a subliniat importanța modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a aborda această problemă urgentă.
Astfel, pe fondul intenției de a introduce taxe noi, autoritățile române trebuie să se concentreze pe combaterea fraudei cu TVA, care afectează grav economia țării.
