Primul coronavirus asemănător cu MERS descoperit la lilieci în America de Sud
Oamenii de ştiinţă au identificat primul coronavirus similar cu MERS la liliecii din America de Sud. Descoperirea a avut loc în statul Ceará din Brazilia, unde noul coronavirus prezintă similitudini cu MERS-CoV, virusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu, identificat pentru prima dată în 2012.
Colaborarea dintre cercetători din statele braziliene São Paulo şi Ceará, precum şi colegi de la Universitatea Hong Kong (HKU), a condus la identificarea acestui nou coronavirus. „În acest moment nu suntem siguri că poate infecta oamenii, dar am detectat părţi din proteina spike a virusului, sugerând o interacţiune potenţială cu receptorul utilizat de MERS-CoV,” a declarat Bruna Stefanie Silvério, autorul principal al studiului publicat în Journal of Medical Virology (JMV).
În cadrul cercetării, au fost identificate şapte coronavirusuri în 5 din 16 tampoane orale şi rectale de la lilieci colectate de Laboratorul central de sănătate din Ceará. Aceşti lilieci aparţin la două specii diferite: Molossus molossus (un insectivor) şi Artibeus lituratus (un frugivor). Analiza a arătat o similitudine genetică de 71,9% între virusul descoperit şi genomul MERS-CoV, iar proteina spike a virusului a avut o similitudine de 71,74% cu cea a MERS-CoV izolat de la oameni în Arabia Saudită în 2015.
Cercetătorii intenţionează să efectueze experimente pentru a determina dacă acest coronavirus poate infecta celulele umane, teste programate să aibă loc la HKU în anul 2025. Această descoperire subliniază importanţa monitorizării continue a liliecilor, care sunt considerati rezervoare virale semnificative.
Descoperirea unui nou coronavirus asemănător MERS la lilieci în America de Sud
Un nou tip de coronavirus, asemănător cu MERS, a fost identificat la lilieci în America de Sud, marcând prima dată când acest virus a fost găsit în aceste animale. Potrivit cercetătorilor de la FAPESP, virusul a fost detectat inițial în probe de lichid cefalorahidian uman și în bănci de sânge, ceea ce sugerează o legătură între infecțiile umane și cele animale.
Descoperirea a necesitat dezvoltarea de secvențe inițiatoare, molecule scurte de ARN monocatenar utilizate în genomică pentru a începe sinteza ADN-ului. Aceste amorse s-au bazat în special pe secvența genetică a gemykibivirusului găsit la oameni.
Cercetătorii au subliniat importanța realizării unor analize sistematice și integrate, implicând multiple sectoare, pentru a genera date unificate care să ajute sistemele de sănătate în monitorizarea și prevenirea viitoarelor epidemii și pandemii.
Această descoperire vine într-un moment în care un alt coronavirus din China, care intră în celulele umane pe aceeași cale ca Sars-CoV-2, a suscitat îngrijorări în rândul virusologilor, temându-se că istoria s-ar putea repeta la scurt timp după încheierea pandemiei de Covid-19.
