România, țintă a atacurilor cibernetice și dezinformării legate de Rusia în timpul alegerilor din 2024
Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că anul 2024 va fi marcat de un amplu război hibrid orchestrat de Rusia, care va afecta alegerile prezidențiale. Acesta a subliniat că România se confruntă cu atacuri cibernetice direcționate împotriva unor instituții esențiale, combinate cu campanii de dezinformare online.
„România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din 2024. Actorii ostili urmăresc să modeleze opinia publică, să destabilizeze autoritățile și să dilueze coeziunea socială”, a afirmat procurorul.
Campania de atacuri cibernetice și măsuri de destabilizare a ordinii publice s-a concretizat prin acțiuni de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului. Aceste agresiuni hibride au exploatat vulnerabilitățile audienței naționale, folosind platformele sociale și tehnici de inginerie socială pentru a livra mesaje personalizate grupurilor țintă.
Procurorul Florența a subliniat că România rămâne sub amenințarea unei agresiuni hibride și a avertizat asupra intensificării narativelor instigatoare la ură și violență, asociate cu campaniile electorale. Aceste mesaje, generate în mare parte prin inteligența artificială, reflectă tiparul de acțiune specific Federației Ruse, similar cu ceea ce s-a observat în alte state precum Moldova sau Georgia.
În concluzie, România trebuie să fie vigilantă și pregătită să facă față acestor provocări complexe care amenință integritatea procesului electoral din 2024.
România, țintă a atacurilor cibernetice și dezinformării în perioada alegerilor din 2024
Procurorul general a subliniat recent că România se confruntă cu campanii de atacuri cibernetice și dezinformare, legate de Rusia, în contextul alegerilor din 2024. Aceste acțiuni sunt orchestrate prin intermediul grupurilor extremiste și al rețelelor de socializare, având ca scop influențarea opiniei publice.
Florența, procurorul general, a explicat că hashtagul #revoluție a fost utilizat pentru a disemina mesaje incitatoare la ură și violență, fiind lansat din infrastructura rusă prin canale de Telegram. Aceasta campanie a atins un vârf impresionant, generând zilnic peste 1.800.000 de vizualizări și 176 de videoclipuri cu mesaje similare.
Analizele au indicat o intensificare a campaniei de promovare a unui candidatul la prezidențiale, prin grupuri cunoscute pentru răspândirea dezinformării, având conexiuni directe cu comunități proruse și grupuri extremiste. Aceste narative au fost promovate în peste 40 de grupuri, cu un total de peste 1.300.000 de membri.
Procurorul a evidențiat că acțiunile de promovare a conținutului instigator la ură sunt artificiale, sugerând o influențare deliberată a spațiului informațional pentru a genera nemulțumiri și acțiuni de protest. De asemenea, au fost identificate ferme de troli care răspândesc aceste mesaje prin conturi false și rețele de boți, amplificând vizibilitatea conținutului malițios.
Investigarea a dus la descoperirea a patru companii cu legături directe cu Federația Rusă, care au desfășurat activități informaționale complexe, inclusiv dezvoltarea de site-uri pentru distribuirea de conținut malițios și gestionarea unor pagini de social media cu un comportament neautentic. Aceste activități sunt susținute de reclame și de conținut generat prin inteligența artificială, evidențiind astfel riscurile semnificative la adresa securității informaționale a României în perioada electorală.
România, ținta campaniilor cibernetice și de dezinformare legate de Rusia
Procurorul general a declarat că România se confruntă cu o serie de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, care sunt strâns legate de Rusia, în contextul alegerilor din 2024. Aceste activități sunt parte a unei strategii mai largi, menite să influențeze opinia publică și să destabilizeze procesul electoral din țară.
Florența a subliniat că aceste atacuri sunt coordonate de firme cu sediul în jurisdicții off-shore, care sunt administrate de companii din Federația Rusă. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la securitatea cibernetică a României și la măsurile care trebuie luate pentru a proteja integritatea alegerilor viitoare.
