Proiectul de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete
Biroul permanent al Senatului a stabilit termenul de 15 septembrie pentru acordarea avizelor și întocmirea raportului asupra proiectului USR care propune limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete. Această inițiativă urmează să fie discutată în plen imediat după această dată.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a menționat că nu au fost voturi împotriva calendarului stabilit și a exprimat optimismul că proiectul va obține un vot favorabil în plen. „Credem că este foarte importantă limitarea mandatelor, o practică des întâlnită în democrațiile avansate, care protejează statul de concentrarea excesivă a puterii în mâinile unui singur om,” a afirmat Șipoș.
În plus, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a susținut și el necesitatea limitării duratei mandatelor șefilor serviciilor, subliniind că este esențial pentru sănătatea democrației. „Este nevoie ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp,” a declarat Abrudean.
Proiectul USR nu vizează o singură persoană, ci se aplică tuturor șefilor serviciilor, inclusiv actualului director al SPP, Lucian Pahonțu.
Proiectul de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete
Proiectul care vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații ar putea fi supus votului în plenul Senatului după data de 15 septembrie. Această inițiativă a fost lansată la propunerea președintelui României și include proceduri distincte de numire pentru Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Pază și Protecție (SPP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), menținând totuși limita de patru ani pentru exercitarea funcției.
Exponenții proiectului, precum fostul deputat PSD Pleșoianu, argumentează că limitarea mandatelor este esențială pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii în mâinile șefilor serviciilor secrete, subliniind că „puterea îndelungată corupe!”
Acest proiect apare într-un context mai larg, în care dezbaterea despre mandatele șefilor serviciilor secrete se intersectează cu problemele legate de controlul parlamentar asupra activităților acestora. Rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații (SRI) pentru perioada 2021–2024 au fost blocate în Parlament, nefiind dezbătute și votate în plenul reunit, după ce au trecut de Comisia parlamentară de control.
Ultimul raport aprobat în plen a fost cel pentru anul 2020, în timp ce documentele pentru anii următori au rămas în așteptare, deși fuseseră analizate de comisiile de specialitate. O situație similară a fost întâlnită și în cazul rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care nu au fost prezentate plenului, deși au fost discutate în comisii.
În cazul SIE, rapoartele de activitate sunt secretizate prin lege și pot fi consultate exclusiv de membrii comisiei parlamentare de control, nefiind supuse aceleași proceduri de dezbatere și vot ca rapoartele publice.
