România pierde 458,7 milioane de euro din cererea nr. 3 de plată din PNRR
România a anunțat pierderea a 458,7 milioane de euro din cererea nr. 3 de plată din PNRR, din cauza reformelor întârziate sau implementate defectuos în anii anteriori, conform declarațiilor ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Deși această sumă este semnificativă, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate.
Pîslaru a menționat că evaluarea Comisiei Europene referitoare la cererea de plată nr. 3 a fost una dintre cele mai dificile pe care România le-a avut. Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse trebuiau să fie complet implementate la acel moment. Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume în mai 2025, din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a mai multor reforme.
Ministrul a subliniat că, deși s-au recuperat fonduri pentru jaloanele legate de pensiile speciale și AMEPIP, România a suferit pierderi semnificative în domeniul companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. Pîslaru a afirmat că implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost crucială pentru recuperarea fondurilor legate de pensiile speciale, iar viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut un rol esențial în dinamizarea reformei AMEPIP.
În ceea ce privește companiile de stat din energie, Comisia Europeană a identificat probleme serioase legate de numirile politice și de criteriile de selecție necorespunzătoare, ducând la pierderi de 180 milioane de euro, cu o recuperare de doar 48 milioane de euro.
Dragoș Pîslaru a concluzionat că România trebuie să învețe din aceste experiențe pentru a evita pierderi similare în viitor.
România pierde fonduri europene din cauza incompetenței politice
România a pierdut peste 458 de milioane de euro din cererea nr. 3 de plată din PNRR, iar ministrul Pîslaru atrage atenția asupra responsabilității politicienilor pentru această situație. El subliniază că statul trebuia să demonstreze transparență și competență în conducerea companiilor de stat, dar au existat probleme legate de conflictul de interese și numiri nepotrivite.
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că pierderile sunt rezultatul acțiunilor politicienilor care au amânat reformele din frica de a-și pierde privilegiile, numind în funcții cheie persoane necalificate. „Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului”, a conchis el.
„Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, a adăugat ministrul Pîslaru, subliniind necesitatea unei schimbări reale în abordarea gestionării fondurilor europene.
