România, singurul stat din UE cu scădere a puterii de cumpărare a salariului minim
Conform raportului „Minimum wages in 2026: Annual review”, publicat de Eurofound, România a fost singurul dintre cele 22 de state membre ale Uniunii Europene cu salariu minim național care nu a majorat acest nivel între ianuarie 2025 și ianuarie 2026. Salariul minim brut a rămas constant la 4.050 de lei, iar echivalentul său în euro a scăzut de la 814 la 795 de euro, ca urmare a fluctuațiilor cursului de schimb.
Raportul evidențiază o pierdere de aproape 8% a puterii de cumpărare în România, în timp ce toate celelalte state analizate au înregistrat o creștere a salariului minim în termeni reali. Este important de menționat că raportul compară perioada ianuarie 2025-ianuarie 2026 și nu ia în calcul majorarea de 7% a salariului minim din România, aplicată în iulie 2026.
Decizia de a menține salariul minim neschimbat la începutul anului a fost influențată de o creștere semnificativă din anul precedent, când salariul minim brut a crescut cu 22,7% între ianuarie 2024 și ianuarie 2025. Această majorare a fost probabil un factor determinant în înghețarea salariului minim pentru 2026.
În contrast, celelalte state membre au înregistrat o creștere medie a salariului minim de 6,7% între ianuarie 2025 și ianuarie 2026, cu Slovenia având cea mai mare creștere, de 16%. România, cu un salariu minim de 795 de euro, se plasează pe locul trei în ceea ce privește cel mai mic salariu minim din cele 22 de state, după Bulgaria și Letonia.
Astfel, România rămâne singura țară din Uniunea Europeană care a experimentat o stagnare a salariului minim, ceea ce subliniază o preocupare semnificativă pentru puterea de cumpărare a angajaților.
România, în declin economic: scăderea puterii de cumpărare a salariului minim
Raportul Eurofound arată că România este singurul stat din Uniunea Europeană unde puterea de cumpărare a salariului minim a scăzut. În contrast, în 21 dintre cele 22 de state analizate, salariile minime au crescut semnificativ. De exemplu, Slovenia a înregistrat o creștere de peste 13% a puterii de cumpărare, iar Ungaria și Lituania au depășit 8%. România, însă, se află în categoria „declin”, evidențiind o situație economică nefavorabilă.
În termeni nominali, salariul minim brut din România a fost de 4,8 euro pe oră, similar cu cel din Ungaria, și mai mic decât în alte state europene. Deși în ultimul deceniu salariul minim nominal a crescut de peste trei ori, puterea de cumpărare a acestuia a avut o evoluție negativă în comparație cu alte țări europene.
Estimările pentru salariul minim net în România, care ar urma să fie de 484 de euro în iunie 2025, plasează țara pe locul al treilea de la coada clasamentului în Uniunea Europeană. Aceasta se datorează, în mare parte, nivelului ridicat al impozitelor și contribuțiilor sociale, care reprezintă aproape 40% din salariul minim brut, cel mai înalt procent din analiza Eurofound.
Aceste date reflectă o realitate alarmantă pentru România, care, în ciuda creșterilor nominale ale salariului minim, se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare, ceea ce afectează grav nivelul de trai al angajaților remunerați la salariul minim.
România, singurul stat din Uniunea Europeană cu scăderea puterii de cumpărare a salariului minim
Conform raportului Eurofound, România se confruntă cu o situație alarmantă, fiind singurul stat din Uniunea Europeană unde puterea de cumpărare a salariului minim a scăzut. În 2025, salariul minim din România reprezenta aproximativ 46,5% din salariul mediu, un nivel ușor sub intervalul de 47-52% prevăzut de noul mecanism de stabilire a salariului minim.
În anul 2025, erau înregistrați 831.382 de lucrători plătiți cu salariul minim, ceea ce reprezenta 14,5% din totalul angajaților. Estimările sugerează că până la 1,76 milioane de persoane ar putea beneficia de majorarea salariului minim aplicată din iulie 2026, însă nu toți aceștia erau plătiți exclusiv cu salariul minim înainte de majorare.
Guvernul României a adoptat, în februarie 2025, o nouă procedură pentru actualizarea salariului minim, care prevedea o revizuire anuală în funcție de inflație și de creșterea productivității muncii. Totuși, actualizarea planificată pentru ianuarie 2026 a fost amânată cu șase luni, iar suma neimpozabilă pentru angajații cu salariul minim a fost redusă de la 300 la 200 de lei.
De asemenea, Eurofound a subliniat că salariul minim din construcții, care era mai ridicat, riscă să fie depășit de salariul minim general în 2027 sau 2028, având în vedere că în 2025 nivelul special a fost înghețat. Raportul a evidențiat și comprimarea grilelor salariale, cu un grad de acoperire a negocierilor colective în scădere drastică, de la aproximativ 100% în 2010 la 42,6% în 2024.
În concluzie, România se află într-o situație critică privind salariul minim și puterea de cumpărare, ceea ce necesită măsuri urgente pentru a proteja angajații și a îmbunătăți condițiile de muncă.
România, singurul stat din Uniunea Europeană cu scăderea puterii de cumpărare a salariului minim
Conform unui raport Eurofound, România se află într-o situație distinctă în cadrul Uniunii Europene, fiind singurul stat în care puterea de cumpărare a salariului minim a scăzut. Această tendință este îngrijorătoare, având în vedere că salariul minim este un indicator important al nivelului de trai și al capacității economice a muncitorilor.
Raportul a analizat cele 22 de state membre ale Uniunii Europene care au implementat un salariu minim național. Comparativ cu alte țări, în România, puterea de cumpărare a acestuia a fost afectată, ceea ce ar putea indica probleme economice mai profunde.
De asemenea, autorii raportului au subliniat că analiza nu stabilește dacă statele membre au aplicat corect Directiva europeană referitoare la salariile minime adecvate, lăsând această evaluare în competența Comisiei Europene.
Pentru mai multe informații, consultați raportul complet.
