Românii și austriecii, cei mai mulțumiți locuitori din Europa Centrală și de Est
Conform raportului „Life Satisfaction in CEE 2024”, realizat de Kantar România, românii și austriecii se numără printre cei mai mulțumiți locuitori din Europa Centrală și de Est. În ciuda acestei satisfacții generale, românii manifestă o îngrijorare semnificativă față de probleme precum creșterea sărăciei, posibile crize alimentare sau de apă pe termen lung și adâncirea diferențelor economice.
Prețurile alimentelor în România
Potrivit șefului Consiliului Concurenței, România se bucură de cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană. Aceasta reprezintă un aspect pozitiv, deși românii sunt totuși preocupați de condițiile economice actuale.
Aspecte analizate în raport
Raportul „Life Satisfaction in CEE 2024” examinează mai multe dimensiuni ale vieții locuitorilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv satisfacția față de familie, carieră, viață socială, venituri și viață politică. De asemenea, cercetarea abordează amenințările percepute de către populație, precum și atitudinile față de echilibrul între viața profesională și cea privată, precum și față de un stil de viață sănătos.
Amenințările actuale și îngrijorările românilor
Studiul subliniază că, în contextul actual, temele globale precum războaiele, conflictele, atacurile teroriste, schimbările climatice și crizele economice contribuie la o stare generală de incertitudine. Românii se arată mai îngrijorați de creșterea sărăciei și polarizarea economică decât alte nații din regiune. Războiul este perceput ca cea mai mare amenințare externă de 52% din populația Europei Centrale și de Est, urmat de creșterile rapide ale prețurilor (37%) și migrarea (36%). În România, 50% din respondenți se tem de război, iar 37% de creșterea prețurilor, dar îngrijorările legate de sărăcie (43%), posibile crize alimentare (24%) și diferențele economice (27%) sunt semnificativ mai ridicate comparativ cu media regională.
Satisfacția generală a românilor
În ansamblu, majoritatea locuitorilor din Europa Centrală și de Est își evaluează viața ca fiind satisfăcătoare, cu familia ca factor principal în această evaluare. Conform indicelui TRIM, Austria (66), România (65) și Bulgaria (58) au un nivel de satisfacție superioară mediei regionale, în timp ce Cehia (54), Slovacia (46) și Ungaria (36) se află sub acest nivel.
Comparativ cu Austria
Austria înregistrează cele mai mari valori de satisfacție în toate dimensiunile analizate: viața de familie (77), viața profesională (66) și viața socială (68). De asemenea, în Austria se observă un echilibru mai bun între satisfacția față de viața de familie și cea profesională/socială. Românii se apropie de satisfacția în ceea ce privește viața de familie (73), dar se distanțează în ceea ce privește viața profesională (58) și socială (54). Această diferență semnificativă sugerează o discrepanță între cele două dimensiuni în cazul românilor, în comparație cu austriecii.
Concluzie
În concluzie, raportul „Life Satisfaction in CEE 2024” evidențiază atât nivelul de satisfacție al românilor, cât și preocupările lor majore, ceea ce sugerează nevoia de a aborda problemele economice și sociale pentru a îmbunătăți calitatea vieții în România.
Satisfacția românilor și îngrijorările economice
România ocupă locul al doilea în clasamentul regional al satisfacției, însă acest lucru pare paradoxal în contextul în care 43% dintre români se arată îngrijorați de creșterea sărăciei, un procent semnificativ mai mare decât media din regiune. Potrivit unor studii anterioare, românii se numără printre europenii cei mai mulțumiți de viața lor. Un nivel ridicat de satisfacție în ceea ce privește viața de familie, de 77%, sugerează că familia joacă un rol important în compensarea îngrijorărilor cotidiene. Aceasta oferă un sprijin emoțional și social considerabil, ajutând la atenuarea efectelor negative ale incertitudinii economice.
Aceste rezultate pot reflecta atât un sentiment de realism, cât și una de prudență: românii pot fi mulțumiți de situația actuală, dar temerile legate de viitor sunt influențate de nesiguranța economică și de o percepție generală de vulnerabilitate în fața schimbărilor. Mulți își amintesc impactul crizei din 2010, ceea ce contribuie la această stare de neliniște, a explicat un expert din domeniu.
Satisfacția financiară în regiune
Satisfacția referitoare la situația financiară a familiilor urmează un tipar similar cu cel general al satisfacției vieții. Austria conduce cu 77% satisfacție, urmată de România cu 75%, Bulgaria cu 70%, Cehia cu 69% și Slovacia cu 64%. La polul opus, Ungaria are un procent de satisfacție de 52%, iar Ucraina se află la 33%. Este evidentă o relație inversă între nemulțumirea față de venituri și îngrijorările legate de viitor; cu cât oamenii sunt mai nemulțumiți de veniturile lor, cu atât mai mult se îngrijorează de viitorul financiar. Chiar și în țările cu o atitudine mai optimistă, precum Bulgaria, România și Austria, jumătate din populație își exprimă îngrijorarea în legătură cu viitorul financiar. În țările precum Cehia, Slovacia și Ungaria, acest procent crește până la aproximativ 70%, iar Ucraina se confruntă cu un sentiment de incertitudine extremă.
Dezamăgirea față de sistemul politic
Cercetările arată o dezamăgire generalizată în întreaga regiune față de sistemul politic. Doar 20% dintre cetățenii din Europa Centrală și de Est se declară mulțumiți de direcția democrației din țara lor, de guvernare și de reprezentanții politici. O excepție notabilă este Austria, unde scorurile privind viața politică sunt de două ori mai mari decât media regională, deși și acolo mai puțin de jumătate dintre respondenți se declară mulțumiți de administrația de stat și de dezvoltarea democrației.
În țările post-comuniste, satisfacția față de viața politică este extrem de scăzută, adesea sub 20%, cu o mică excepție în Cehia. În România, doar 10% dintre cetățeni sunt mulțumiți de reprezentarea politică, înregistrând astfel unul dintre cele mai scăzute scoruri, alături de Ucraina (9%), Bulgaria (13%) și Ungaria (14%). De asemenea, românii se arată nemulțumiți și de independența justiției (12%) și de funcționarea administrației de stat, cu doar 15% dintre respondenți care își exprimă satisfacția în acest sens.
În concluzie, în regiunea noastră, găsirea unui sens în viață este o valoare fundamentală pentru majoritatea oamenilor. Aproximativ 80% din respondenți susțin că „în viață este important să găsim un sens”.
Reflecții asupra timpului și activităților semnificative
Recent, am început să reflectez mai profund asupra modului în care îmi petrec timpul și asupra activităților care aduc cu adevărat beneficii pentru mine. Conform specialiștilor, în România, 87% dintre oameni consideră că este important să acorde atenție acestor aspecte.
Echilibrul între viața profesională și cea personală
O mare parte din populația din Europa Centrală și de Est își exprimă dorința de a trăi mai mult și de a munci mai puțin, cu excepția țărilor precum Ungaria și Ucraina, unde procentul este mai scăzut. Locuitorii din Bulgaria și Cehia sunt cei care aspiră cel mai mult la un echilibru între viața profesională și cea privată.
Dorința de a adopta un stil de viață mai sănătos nu reprezintă doar o preocupare mediatică, ci este o atitudine importantă pentru aproximativ jumătate din populația Austriei, României, Ungariei și Bulgariei. În contrast, doar o treime dintre slovaci și cehi manifestă un interes similar.
„Raportul nostru evidențiază aspirația majorității românilor de a avea un stil de viață sănătos și de a îmbunătăți echilibrul între viața profesională și cea personală. Mărcile care inovează în aceste domenii, prin oferirea de produse mai sănătoase sau promovarea inițiativelor de wellness, pot răspunde acestor nevoi ale consumatorilor și își pot extinde astfel prezența pe piață”, a declarat Mădălin Vladu, Senior Director, Brand & Sustainability Lead.
Prețurile alimentelor în România
România continuă să fie țara cu cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește alimentele, conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. „România a traversat, ca întreaga Europă, o perioadă inflaționistă. Acum, inflația începe să scadă, ajungând la o rată anuală de aproximativ 4-5%, ceea ce se apropie de cifrele de dinaintea pandemiei Covid. Chiar și în această perioadă de inflație ridicată, România rămâne cu cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente. Polonia și Bulgaria au prețuri ceva mai mari, dar totuși, România se menține pe primul loc în acest sens”, a afirmat Chirițoiu la conferința „Concurența în sectoare cheie”.
