Sentimentul național în rândul românilor
Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, majoritatea românilor își exprimă un puternic sentiment patriotic, cu 75% dintre respondenți afirmând că iubesc România și sunt mândri de țara lor. Totuși, perspectiva asupra viitorului copiilor lor în România este mult mai sumbră, cu doar 21.3% dintre respondenți declarând că sunt total de acord cu afirmația „România oferă un viitor copiilor mei și generațiilor viitoare”.
Disonanța între atașament și optimism
Sondajul relevă o disonanță între atașamentul emoțional față de țară și percepția asupra viitorului socio-economic. Aproape 36.4% dintre români consideră că România nu oferă un viitor copiilor lor. Această tendință este mai pronunțată în rândul tinerilor sub 30 de ani, care își exprimă dezacordul față de viitorul țării într-o proporție semnificativă.
Intenția de a rămâne în țară
În ciuda sentimentului de patriotism, peste 75% dintre români afirmă că nu doresc să părăsească țara. Totuși, acest procent scade considerabil în rândul tinerilor, evidențiind riscul unui exod generațional. Persoanele din mediul rural și vârstnicii se arată mai atașați de țară, în timp ce tinerii și locuitorii din mediul urban mare manifestă un grad mai ridicat de incertitudine.
Diferențe demografice și politice
Analiza pe profiluri demografice sugerează că votanții PSD și PNL sunt mai predispuși să aibă o viziune optimistă asupra viitorului țării, în comparație cu votanții altor partide, cum ar fi AUR și USR. Aceasta subliniază impactul contextului politic asupra percepțiilor legate de viitorul României.
Românii și viitorul copiilor lor
Un sondaj recent arată că majoritatea românilor se mândresc cu țara lor, dar perspectivele pentru viitorul copiilor lor nu sunt la fel de optimiste. Doar 39% dintre votanții AUR consideră că România oferă un viitor copiilor, în timp ce acest procent crește la 54% pentru votanții USR și ajunge la 69% în rândul votanților PSD, conform afirmațiilor lui Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Aceste date au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025, prin interviuri telefonice, utilizând metoda CATI. Eșantionul a fost format din 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârste de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, cu un grad de încredere de 95%.
