O echipă de cercetători de la UCL (Anglia) a identificat un mecanism cerebral esențial pentru a face distincția între imaginație și realitate. Această descoperire a fost realizată prin studierea activității în girusul fusiform, o regiune situată în spatele tâmplelor, în lobul temporal inferior, care joacă un rol crucial în procesarea percepțiilor vizuale.
Studiul, publicat în revista Neuron, a adus noi perspective asupra modului în care creierul nostru procesează informațiile externe comparativ cu cele generate de imaginație. Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor contribui la înțelegerea afecțiunilor cognitive, cum ar fi schizofrenia, unde pacienții pot confunda realitatea cu imaginația.
Dr. Nadine Dijkstra, autoarea principală a studiului, a explicat: „Imaginează-ți cât de clar posibil un măr. În timpul imaginației, multe dintre regiunile cerebrale se activează la fel ca atunci când privești un măr real.” Această cercetare a arătat că, în anumite condiții, creierul poate confunda cele două experiențe.
În cadrul experimentului, 26 de voluntari au fost rugați să observe și să-și imagineze modele vizuale simple, evaluând cât de clar își reprezentau imaginile mentale. Oamenii de știință au observat că, atunci când modelul perceput și cel imaginat erau identice, participanții aveau tendința de a confunda realitatea cu imaginația, chiar și atunci când modelul nu era prezent.
Monitorizând activitatea cerebrală a participanților prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), cercetătorii au putut identifica zonele din creier care se activau în funcție de percepție și imaginație. Girusul fusiform a demonstrat o activitate intensificată atunci când participanții considerau o experiență ca fiind reală. Această activare mai puternică a fost corelată cu tendința de a confunda imaginile mentale cu cele reale.
Descoperirile subliniază importanța girusului fusiform în modul în care ne percepem realitatea și imaginile mentale, oferind o înțelegere mai profundă a funcționării creierului uman.
Un studiu recent a relevat că activitatea cerebrală din cortexul vizual este în conformitate cu predicțiile unei simulări pe calculator, explicând modul în care creierul face distincția între experiențele interne și cele externe. Dr. Dijkstra a subliniat că „descoperirile noastre sugerează că creierul folosește forța semnalelor senzoriale pentru a realiza această distincție între imaginație și realitate.”
Studiul a arătat că girusul fusiform colaborează cu alte regiuni cerebrale în procesul de determinare a ceea ce este real și ceea ce este imaginar. În special, activitatea din insula anterioară, parte a cortexului prefrontal responsabilă pentru luarea deciziilor, intră în sincronizare cu cea a girusului fusiform atunci când subiecții afirmă că un model perceput este real, deși acesta există doar în imaginația lor.
Profesorul Fleming a explicat că „regiunile din cortexul prefrontal implicate în metacogniție, adică abilitatea de a reflecta asupra propriilor gânduri, sunt, de asemenea, implicate în procesul de decidere a ceea ce este real.”
Aceste rezultate oferă noi perspective asupra disfuncțiilor cerebrale în afecțiuni psihiatrice precum schizofrenia, unde pacienții pot confunda observațiile reale cu gânduri proprii. În plus, aceste descoperiri ar putea influența dezvoltarea viitoare a tehnologiilor de realitate virtuală, contribuind la înțelegerea momentului în care o experiență imaginară devine atât de convingătoare încât pare reală.
