Impactul unui cutremur similar cu cel din 1977 asupra Bucureștiului
Un recent studiu a evidențiat că, în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977, Bucureștiul ar putea suferi pierderi devastatoare. Conform datelor din 2021, reconfirmate de Banca Mondială, peste 2000 de clădiri din capitală ar putea colapsa, iar 400 de străzi ar fi blocate de dărâmături, acoperind peste 200 de hectare.
Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al Re:Rise, a subliniat gravitatea situației, afirmând că o repetare a cutremurului din 1977 ar fi catastrofală. Aproximativ 75% din populația Bucureștiului se află în zone cu risc seismic ridicat, iar 60-75% din activele fixe ale României sunt situate în aceste zone. Expertul Băncii Mondiale, Allana Simpson, a estimat că pagubele economice ar putea ajunge la zeci de miliarde de euro, cu mii de răniți și sute de mii de persoane fără adăpost.
Clădiri vulnerabile și riscuri majore
Analiza realizată de Re:Rise indică faptul că suprafața totală a zonelor afectate ar putea fi de 15 ori mai mare decât cea a Parcului Cișmigiu. Peste 2400 de imobile sunt considerate în risc de colaps, iar alte zeci de mii rămân ne-expertizate. Harta interactivă cu posibilele consecințe ale unui dezastru în București este disponibilă pe site-ul dupacutremur.ro.
În interviul acordat Digi24.ro, Sumbasacu a discutat despre starea precară a clădirilor din București, menționând că multe dintre ele nu au fost consolidate corespunzător. Clădirile construite înainte de 1940 și cele realizate între 1940 și 1977 sunt cele mai vulnerabile, având un risc crescut de colaps în cazul unui seism major.
Concluzie
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente pentru a evalua și consolida clădirile vulnerabile, pentru a preveni un dezastru major în cazul unui cutremur similar cu cel din 1977.
Scenariul unui cutremur devastator în București
Bucureștiul se confruntă cu un risc seismic alarmant, având aproape 500 de clădiri clasificate în risc seismic 2 și peste 1000 în risc seismic 3. Conform datelor disponibile, aproximativ 2300 de clădiri sunt în pericol de colaps, iar numărul acestora ar putea crește semnificativ datorită clădirilor neexpertizate.
După cutremurul din 1977, au fost consolidate puțin peste 30 de clădiri, iar expertizarea a fost realizată pentru a preveni o tragedie similară. Deși în anii ’90 au fost expertizate peste 2000 de clădiri, consolidările efectuate au fost insuficiente, iar procesul s-a încheiat repede din cauza lipsei de fonduri. În 1997, a fost implementat un nou sistem de clasificare a riscurilor seismice, dar, din păcate, statul român nu are o estimare clară a numărului de clădiri aflate în risc de colaps.
Din 2017, au fost inițiate lucrări de pregătire și execuție, dar această activitate este îngreunată de necesitatea consensului social. O problemă majoră se ridică în ceea ce privește intervenția autorităților după un cutremur: cine va finanța reconstrucția, cine va coordona eforturile și cine va lua deciziile critice.
Fondul de rezervă existent este limitat și nu poate acoperi nevoile în cazul unui dezastru major. În plus, autoritățile nu oferă informații clare despre gradul de risc al spitalelor din București, ceea ce agravează situația. Istoria ne arată că, după cutremurul din 1977, spitalele au fost depășite de numărul răniților, iar deciziile de evacuare au fost dificile.
În contextul acestei situații, este nevoie urgentă de o reformă legislativă care să stabilească modul în care autoritățile trebuie să intervină după un cutremur, pentru a preveni o nouă tragedie în București.