Acuzatii ale șefei diplomației europene privind Rusia și Republica Moldova
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a acuzat marți seara Rusia că „utilizează gazul ca armă” și că duce un „război hibrid” în Republica Moldova. Aceasta a subliniat că regiunea separatistă prorusă Transnistria nu mai este aprovizionată cu gaze rusești din ianuarie 2023.
„Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou ținta războiului său hibrid”, a declarat Kallas. În cadrul unei discuții telefonice cu premierul moldovean Dorin Recean, ea a reafirmat solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova, evidențiind că, datorită sprijinului UE, țara rămâne rezilientă și bine conectată la rețelele energetice europene.
Gigantul rus Gazprom a suspendat livrările de gaze către Republica Moldova din decembrie 2022, invocând un diferend financiar, în condițiile în care Chişinău contestă datoria de peste 700 milioane de dolari pretinsă de companie.
Premierul moldovean Dorin Recean a declarat că Rusia are un singur scop: „să provoace instabilitate în regiune”, mai ales în contextul alegerilor legislative programate pentru toamnă. Închiderea robinetului de gaze de către Gazprom coincide cu încheierea livrărilor prin Ucraina, decizie luată de Kiev din cauza conflictului militar.
Recean a acuzat Moscova că dorește să provoace o criză umanitară în Transnistria, subliniind că Kremlinul își dorește un guvern prorus la Chișinău. Obiectivul autorităților moldovene este ca „Rusia să-și retragă trupele” din regiune, permițând astfel Chișinăului să administreze corespunzător zona.
Acuzatii privind un „război hibrid” al Rusiei în Republica Moldova
Șefa diplomației europene a declarat că Rusia duce un „război hibrid” în Republica Moldova, subliniind utilizarea gazului ca armă. Aceasta acuzație vine în contextul încetării livrărilor de gaz de către Gazprom pentru Transnistria, care a lăsat 72.000 de gospodării fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit fără căldură și apă caldă.
În ciuda angajamentelor contractuale, Gazprom a invocat neachitarea unei datorii, neconfirmate prin audit internațional, ca motiv pentru întreruperea livrărilor. Această situație a dus la un deficit de energie electrică în Republica Moldova, care se bazează pe importuri, în special din România.
Chişinăul a oferit ajutor regiunii Transnistria pentru a gestiona criza energetică, dar administrația nerecunoscută a respins oferta, favorizând astfel interesele Moscovei și lăsând locuitorii să sufere în condiții de iarnă extremă.
