Serbia, leagănul primului vampir
România este adesea asociată cu legenda lui Dracula, dar acum se afirmă că Serbia ar putea revendica acest titlu. În micul sat Kisiljevo, se crede că acum 300 de ani a fost văzut pentru prima dată un vampir, Petar Blagojevic.
Locația acestui mit se află într-un cimitir mic, situat între câmpuri de porumb și un lac, la aproximativ 100 de kilometri est de Belgrad. Aici, în vara anului 1725, sătenii au dezgropat trupul lui Blagojevic, suspectând că se întorcea din morți pentru a ataca oamenii nevinovați.
„Era într-o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul”, povestește Mirko Bogicevic, un localnic. „Au găsit un cadavru complet intact. Când i-au înfipt în inimă un țăruș din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să curgă din gura și urechile lui. Toți cei care au văzut au înțeles că nu era o glumă”, adaugă el.
Blagojevic a devenit astfel figura centrală a unei povești care a influențat semnificativ mitologia vampirilor. Cuvântul „vampir” a fost introdus de medicii austrieci care au investigat cazul. Aceștia au înregistrat denumirea, care rămâne un mister din punct de vedere etimologic, dar se consideră că provine dintr-un cuvânt bulgar vechi, „Upior”, care înseamnă „persoană rea”.
Astăzi, localnicii din Kisiljevo doresc să recâștige recunoașterea ca leagăn al vampirilor, atrăgând turiști și promovând povestea lui Petar Blagojevic.
Recent, în Serbia a fost descoperit mormântul lui Petar Blagojevic, o figură legată de miturile vampirilor din regiune. Această descoperire a stârnit un interes crescut pentru poveștile legate de vampirism și tradițiile locale. Nenad Mihajlovic, profesor de istorie, a condus o anchetă asupra acestui mormânt, care, conform spuselor sale, a fost ascuns din superstiție.
„Mormântul prezenta semne de ceva foarte neobișnuit,” a menționat Mihajlovic, adăugând că piatra funerară a fost erodată de-a lungul secolelor. Cadavrul lui Blagojevic a fost dezgropat, ars, iar cenușa aruncată în lac, ceea ce adaugă o aură de mister asupra poveștii sale.
Dajana Stojanovic, directoarea oficiului de turism, și-a exprimat optimismul cu privire la potențialul turistic al acestor legende. „Multe mituri și legende sunt legate de regiunea noastră, nu doar de povestea lui Petar Blagojevic, ci și de magia valahă,” a declarat ea, evidențiind tradițiile unice ale zonei.
Aceste narațiuni despre vampirism, inclusiv cazul lui Blagojevic, sunt adesea folosite pentru a explica fenomene inexplicabile, cum ar fi epidemii. Ruthner, un expert pe acest subiect, sugerează că vampirismul poate fi o formă de gândire magică, prin care oamenii caută să găsească vinovați pentru evenimente tragice.
Astfel, Serbia își propune să devină o destinație turistică atrăgătoare, având povești captivante care rivalizează cu cele ale lui Dracula din Transilvania.
