În urmă cu aproximativ 5.000 de ani, membrii curții regale egiptene erau îngropați în morminte mici, plasate în jurul complexelor funerare ale conducătorilor. Numărul mare al acestor morminte și faptul că unele dintre ele par să fi fost închise simultan au dus la o ipoteză provocatoare: unii dintre acești oameni ar fi fost sacrificați după moartea regelui.
O analiză recentă publicată în revista Frontiers in Environmental Archaeology aduce dovezi criminalistice care sprijină această interpretare. Dintre cele 46 de cranii examinate, 18 prezintă răni care ar fi putut fi fatale, produse în apropierea momentului morții.
Rămășițele provin din cimitirul regal Umm el-Qaab, situat în orașul vechi Abydos, unde au fost îngropați conducători ai Primei Dinastii, o perioadă care a început în jurul anului 3000 î.Hr.
Analiza craniilor
Bioarheologul Roselyn Campbell, de la Universitatea Purdue, a reexaminate craniile folosind metodele criminalistice contemporane. A descoperit că 39% dintre acestea au suferit leziuni severe, majoritatea fiind fracturi liniare. Unul dintre indivizi prezenta o rană provocată prin tăiere în apropierea ochiului.
Aspectul osului sugerează că aceste lovituri au fost aplicate în momentul morții sau foarte aproape de acesta, ceea ce ar putea indica o moarte violentă. Rănile nu seamănă cu cele produse de o măciucă, iar cercetătoarea sugerează că unele traume ar fi putut fi cauzate de obiecte plate, confecționate din lemn sau corn.
Interpretări și concluzii
Studiul susține că unii membri ai curții ar fi fost omorâți intenționat, dar nu confirmă că toate persoanele din mormintele secundare au fost sacrificate. Craniile fără leziuni ar putea aparține unor indivizi care au murit din cauze naturale, lăsând astfel loc pentru diverse interpretări în continuare.
Au fost sacrificați servitorii faraonilor?
Recent, cercetările arheologice au adus la lumină informații noi despre practicile funerare din Egiptul antic, sugerând că servitorii faraonilor ar fi putut fi sacrificați pentru a-i servi în viața de apoi. Rănile observate pe craniile acestor indivizi indică metode de ucidere brutale, precum strangularea sau sufocarea, care nu lasă întotdeauna urme vizibile.
Motivul sacrificiului
În societățile antice, conducătorii erau adesea înmormântați împreună cu servitorii lor, ritualul având scopul de a exprima credința într-o existență continuată după moarte și puterea regelui asupra subiecților săi. În Egipt, această practică pare să fi fost de scurtă durată, mormintele secundare devenind din ce în ce mai rare spre sfârșitul Primei Dinastii, iar apoi dispărând complet la începutul celei de-a Doua Dinastii.
Descoperiri recente
Mormintele studiate în zona Abydos sunt cu aproximativ cinci secole mai vechi decât Marea Piramidă de la Giza. Flinders Petrie a observat fracturi pe cranii, pe care inițial le-a interpretat ca fiind deteriorări post-îngropare. Cu toate acestea, cercetările moderne au permis o analiză mai detaliată, diferențiind între fracturile cauzate de moarte și cele apărute ulterior.
Abydos a fost un important centru religios în Egiptul antic, asociat cu Osiris, zeul morții și al renașterii, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară interpretării acestor descoperiri.
