Societate românească dominată de pesimism
Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, între 1 și 14 mai 2026, relevă o societate românească marcată de pesimism. Conform datelor, 56% dintre respondenți consideră că alegerile anticipate sunt necesare pentru România, un sentiment generat de instabilitatea politică actuală.
În ultimii 36 de ani, România nu a avut alegeri anticipate din cauza complexității procedurii necesare pentru dizolvarea Parlamentului. Pentru a ajunge la această etapă, trebuie să cadă două guverne consecutive, iar președintele nu este obligat de Constituție să dizolve Parlamentul, având opțiunea de a forța formarea unui nou guvern.
Rezultatele sondajului indică o presiune publică semnificativă pentru schimbarea configurației politice actuale. 82% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar doar 15% cred că situația este pozitivă. De asemenea, 44% dintre români se declară pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% afirmă că sunt foarte pesimiști.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile statului, Biserica și Armata beneficiază de cele mai ridicate cote de încredere, cu 79% și respectiv 76%. În contrast, Parlamentul are doar 24% încredere, Guvernul 26%, iar Justiția 20%. Președinția se află la un nivel de încredere de 31%.
Aceste date sugerează un climat general de neîncredere în rândul clasei politice, cu nicio personalitate politică testată depășind pragul de 35% încredere ridicată. Călin Georgescu se află pe primul loc cu 32% încredere, urmat de Nicușor Dan cu 31%.
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 32% din voturi, fiind principala forță politică. PSD ar fi cotat la 24%, iar PNL la 20%, menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%.
Românii cred că sunt necesare alegerile anticipate
Un sondaj recent realizat de CURS a relevat că 56% dintre români consideră că alegerile anticipate sunt esențiale în contextul actual. Această opinie reflectă un pesimism generalizat în rândul populației față de clasa politică existentă.
Studiul a evidențiat un nivel scăzut de încredere în partidele politice, cu 35% dintre respondenți având puțină încredere și 33% neavând deloc încredere în acestea. Numai 30% afirmă că au multă sau foarte multă încredere în partidele actuale, ceea ce sugerează o criză de legitimitate în rândul formațiunilor politice existente.
În ceea ce privește partidele noi, notorietatea acestora este redusă. PNRR-Piedone a fost menționat spontan de 15% dintre respondenți, iar ACT – Acțiunea Conservatoare de 11%. De asemenea, 62% dintre respondenți nu au putut numi niciun partid nou, iar 73% nu au încredere în niciunul dintre acestea sau nu pot indica o formațiune nouă.
Principalele probleme semnalate de populație includ inflația și costul vieții, menționate de 81% dintre respondenți, urmate de instabilitatea politică (59%) și corupția (38%). Aceasta sugerează că, în ciuda preocupărilor economice, instabilitatea politică devine o problemă majoră pentru români.
Aceste date subliniază o orientare conservatoare a electoratului român, într-un climat marcat de insecuritate economică și instabilitate politică, ceea ce ar putea explica cererea tot mai mare pentru alegeri anticipate.
