Stelian Ion propune reformarea investigării magistraților în Parlament
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, împreună cu 30 de colegi din Uniunea Salvați România (USR), a inițiat o propunere legislativă care vizează modificarea mecanismului de investigare a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Această inițiativă se confruntă cu opoziția Guvernului și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În trecut, judecătorii și procurorii erau investigați de diverse parchete, în funcție de natura infracțiunii. Totuși, în 2018, s-a creat Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care a avut competență exclusivă în acest domeniu. SIIJ a fost desființată în 2022, iar competența de investigare a fost transferată unor procurori desemnați din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din parchetele de pe lângă curțile de apel.
Propunerea USR urmărește să renunțe la principiul investigării magistraților în funcție de calitatea persoanei și să revină la cercetarea acestora în funcție de natura infracțiunilor comise. Parlamentarii USR susțin că, înainte de înființarea SIIJ, în medie 14-15 magistrați erau condamnați anual, dar acest număr a scăzut semnificativ după 2018, ceea ce sugerează o ineficiență a sistemului actual de investigare.
În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative afirmă că „această evoluție ar putea sugera, în mod formal, dispariția fenomenului infracțional în rândul magistraților”, ceea ce este considerat improbabil. Aceștia subliniază că o soluție optimă ar fi reintegrarea competențelor de investigare în cadrul DNA și DIICOT.
Stelian Ion Propune Schimbări în Răspunderea Penală a Magistraților
Stelian Ion, membru al USR, a inițiat o propunere legislativă ce vizează revenirea responsabilității penale a magistraților la DNA, având ca scop creșterea eficienței investigării infracțiunilor din justiție. Propunerea prevede stabilirea competenței parchetelor în funcție de natura infracțiunilor comise de judecători și procurori.
Printre modificările propuse se numără:
- Atribuirea competenței DNA pentru infracțiunile de corupție, indiferent de valoarea prejudiciului.
- Atribuirea competenței DIICOT pentru infracțiunile de criminalitate organizată și terorism.
- Revenirea competenței la parchetele de drept comun pentru celelalte infracțiuni.
- Desființarea posturilor create exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților și încetarea mecanismelor instituite anterior.
- Reglementarea unor dispoziții tranzitorii pentru asigurarea continuității urmăririi penale.
Inițiativa a fost respinsă de guvern, care a subliniat neclaritățile tehnico-legislative și a invocat argumente politice, menționând că actualul sistem a fost stabilit printr-un consens larg, având implicații în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a evaluat propunerea și a concluzionat că aceasta este formulată într-o manieră care face imposibilă aplicarea sa practică și că soluțiile propuse nu garantează independența justiției. De asemenea, CSM a subliniat că urmărirea penală a magistraților de către DNA, înainte de 2018, a fost marcată de grave probleme, afectând sever principiul independenței justiției.
Stelian Ion și propunerea de modificare a răspunderii penale a magistraților
Stelian Ion, membru al USR, a inițiat o dezbatere intensă în Parlament referitoare la răspunderea penală a magistraților, propunând ca aceasta să fie reintegrată în competența DNA. Ion consideră că judecătorii și procurorii ar trebui să fie cercetați în funcție de natura infracțiunilor, nu de calitatea persoanei.
Criticile Consiliului Superior al Magistraturii
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a exprimat preocupări cu privire la impactul negativ pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra independenței justiției. CSM a subliniat că practicile procurorilor DNA care au investigat judecători au exercitat presiune asupra acestora, evidențiind că sesizările din oficiu împotriva judecătorilor reprezintă un fapt inacceptabil.
CSM a menționat că, în trecut, urmărirea penală a magistraților de către DNA a dus la solicitarea de dosare aflate în curs de judecată, ceea ce a constituit o intruziune în libertatea de apreciere a judecătorului. Aceasta a dus la concluzia că revenirea la competența DNA în cazurile ce implică magistrați ar putea afecta grav independența justiției.
Stadiul propunerii legislative
Propunerea legislativă inițiată de Stelian Ion are termen de adoptare tacită în Camera Deputaților pe 4 septembrie, însă până în prezent nu a primit raport din partea comisiei de specialitate, ceea ce împiedică votul final. Senatul rămâne forul decizional în această chestiune.
