Telescopul ALMA a detectat o activitate extremă la Proxima Centauri
Telescopul ALMA a observat o activitate extremă la Proxima Centauri, o pitică roșie din constelația Centaurul, situată la aproximativ 4,24 ani-lumină distanță de Pământ. Această stea, cunoscută și sub denumirea de Alpha Centauri C, este parte a unui sistem stelar triplu și nu este vizibilă cu ochiul liber, având o luminozitate medie foarte scăzută.
Activitatea eruptivă a Proxima Centauri este bine cunoscută astronomilor care folosesc lungimi de undă vizibile, dar observațiile recente cu ALMA au scos în evidență natura extremă a acestei activități în domeniul undelor radio și milimetrice. Această stea extrem de activă este un subiect ideal pentru studiul impactului activității stelare asupra locuibilității exoplanetelor, cum ar fi Proxima b, situată în zona locuibilă a stelei.
Un studiu realizat de astronomii Kiana Burton și Meredith MacGregor, împreună cu colegii lor, a utilizat date arhivate și observații recente pentru a analiza activitatea eruptivă a Proxima Centauri. Steaua prezintă un câmp magnetic puternic, iar structura sa internă este convectivă, ceea ce contribuie la o activitate mai intensă decât cea a Soarelui.
Observațiile au relevat un total de 463 de erupții, cu energii între 10²⁴ și 10²⁷ erg, fiecare având o durată scurtă de 3 până la 16 secunde. Aceste erupții sunt mult mai intense decât cele ale Soarelui, iar cercetătorii se întreabă despre efectele acestora asupra atmosferei planetelor din jurul Proxima Centauri.
„Este posibil ca fluxul masiv de radiații și particule să modifice chimic atmosfera sau chiar să o erodeze complet”, afirmă dr. MacGregor, subliniind importanța acestor observații pentru înțelegerea condițiilor de locuibilitate a exoplanetelor din apropierea stelelor active.
Activitatea extremă a Proxima Centauri, observată de telescopul ALMA
Telescopul ALMA a reușit să detecteze o activitate extremă la Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Pământ după Soare. Această stea a fost observată având numeroase erupții stelare, variind în intensitate și energie.
Astronomii au cartografiat distribuția frecvenței acestor erupții, descoperind că erupțiile de mare energie au o fază de stingere semnificativ mai lungă comparativ cu faza inițială de explozie. Această asimetrie a fost un aspect important în analiza comportamentului stelii.
Dr. MacGregor a explicat că erupțiile milimetrice sunt mult mai frecvente și că distribuția acestora urmează o lege a puterii diferită de cea observată în lungimile de undă optice. Aceasta subliniază importanța observațiilor realizate cu ALMA, care este singurul interferometru milimetric suficient de sensibil pentru astfel de măsurători.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Astrophysical Journal, contribuind la o mai bună înțelegere a activității stelare și a particulelor emise de Proxima Centauri.
