Renegocierea PNRR cu Bruxelles-ul: Amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune
România a demarat renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, iar printre aspectele discutate se numără amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a subliniat importanța acestei măsuri pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică a țării.
Executivul comunitar a solicitat României să demonstreze necesitatea acestei amânări, în contextul în care termocentralele pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) joacă un rol crucial în asigurarea energiei electrice. Boloș a menționat că discuțiile cu Comisia Europeană vizează amânarea scoaterii din funcțiune a capacităților energetice pe bază de cărbune, nu anularea angajamentului de decarbonizare.
„Este o problemă de interes național. Discutăm despre 1.755 MW care trebuie să fie înlocuiți printr-un plan de investiții înainte de a închide centralele de la Turceni și Ișalnița. Aceasta este o chestiune de siguranță energetică națională”, a declarat Boloș.
Comisia Europeană a recomandat amânarea modificării țintei 119 din PNRR până când România va putea furniza dovezi concludente privind impactul închiderii termocentralelor asupra securității aprovizionării cu energie. În martie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că autoritățile române depun toate eforturile necesare pentru a obține acceptul Bruxelles-ului, vizând o amânare până în anul 2029, când se preconizează reluarea activității reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă.
Amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune în România
Transelectrica a inițiat, în noiembrie anul trecut, o procedură de achiziție simplificată pentru a contracta servicii de consultanță. Scopul acestei inițiative este elaborarea unui document esențial pe care România intenționează să-l prezinte la Bruxelles, prin care se dorește convingerea Comisiei Europene de a accepta amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune din țară. Acest demers se aliniază cu studiul de adecvare a sistemului energetic național (SEN) pentru orizontul 2030, având în vedere noul context legislativ european referitor la tranziția către energia regenerabilă.
În prezent, operatorul a primit o singură ofertă pentru acest contract, iar evaluarea acesteia are ca termen-limită data de 10 martie 2025. Procedura nu a fost încă atribuită în portalul SEAP.
Aceste măsuri vin pe fondul întârzierilor în investițiile CEO, care include două centrale pe gaze naturale și mai multe parcuri fotovoltaice. Proiectele sunt întârziate comparativ cu programul inițial, iar noile estimări sugerează că punerea în funcțiune a centralelor pe gaze ar putea fi amânată până în 2028, ceea ce ar putea afecta și planul de restructurare care are termen limită sfârșitul anului 2026.
În plus, conform ENTSO-E, este probabil ca anumite proiecte românești de construire a centralelor pe gaze naturale, menite să înlocuiască capacitățile de generare pe cărbune, să nu mai fie realizate, ceea ce complică și mai mult situația energetică a țării.
