Forfotă pe șantierul tunelurilor pentru urși
Asoicerea de constructori români și bosniaci a mobilizat peste 700 de muncitori care lucrează neîncetat la cele două galerii ale tunelului de pe secțiunea Margina – Holdea (A1). Lucrările se desfășoară 24 de ore din 24, cu aproximativ 300 de utilaje pe teren.
Pe șantierul lotului 2 A1 Lugoj – Deva, echipele UMB GRUP și Euro-Asfalt se concentrează atât pe tuneluri, cât și pe terasamente și structuri, cum ar fi poduri și pasaje. La tunelul T1, au fost forate 66 de metri pe partea stângă și 18 metri pe partea dreaptă.
Sectorul de autostradă Margina – Holdea este compus din două secțiuni: secțiunea E, unde se construiește tunelul forat cu două galerii, și secțiunea D, unde se finalizează lucrările din contractul anterior. Tunelurile vor avea o deschidere mare, permițând accesul direct de pe autostradă, pe două benzi și banda de urgență, având o lățime totală de 11,35 metri/sens.
În ceea ce privește forarea tunelului 1, se va lucra pe o lungime de 75 de centimetri sau maxim 1 metru, utilizând „umbrele de țevi” înclinate pentru siguranța muncitorilor. Specialiștii în geologie vor monitoriza constant șantierul pentru a evalua natura terenului și a indica tehnologia adecvată de execuție.
Aceste lucrări reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii rutiere din România, având ca scop îmbunătățirea conexiunilor între regiuni.
Umbrărescu și Proiectul Tunelurilor pentru Urși
Antreprenorul Umbrărescu a mobilizat peste 700 de muncitori pentru a lucra la marile „tuneluri pentru urși”, un proiect care se desfășoară non-stop, 24 de ore din 24. Aceste tuneluri sunt parte integrantă a unei lucrări mai ample care include aproximativ 10 km de drum, 3 viaducte, 2 pasaje și 23 de podețe.
Proiectul prevede realizarea a două tuneluri cu o lungime totală de 2,13 km, fiecare format din câte două galerii unidirecționale, având o platformă de 11,25 m. Aceste tuneluri au fost impuse prin acordul de mediu semnat în 2013, având rolul de a evita problemele de stabilitate și de a minimiza impactul negativ asupra mediului.
Denumirea de „tuneluri pentru urși” provine din necesitatea de a păstra intacte culoarele de tranzit pentru mamiferele mari, asigurându-se astfel conectivitatea ecologică între masivele Carpaților Occidentali.
