Celebrul biolog evoluționist Richard Dawkins a stârnit controverse după ce a declarat că interacțiunile sale recente cu modele de inteligență artificială l-au făcut să creadă că acestea ar putea avea forme de conștiență. Într-un eseu publicat pe platforma UnHerd, Dawkins a descris conversațiile purtate cu modele AI dezvoltate de Anthropic și OpenAI, menționând un chatbot numit „Claudia”, care i-a scris poezii și a discutat despre propria existență în moduri pe care Dawkins le-a perceput ca fiind profund umane.
„Atunci când vorbesc cu aceste creaturi uimitoare, uit complet că sunt mașinării”, a mărturisit Dawkins. La final, acesta a declarat că a rămas „cu sentimentul copleșitor că sunt oameni”, conform The Guardian.
Declarațiile sale au provocat reacții puternice în comunitatea științifică. Criticii l-au acuzat de antropomorfism, iar unii au ironizat situația, modificând titlul bestsellerului său „The God Delusion” în „The Claude Delusion”, referindu-se la chatbotul Claude. Mai mulți experți au subliniat că impresia de conștiență este rezultatul capacității avansate a inteligenței artificiale de a imita limbajul uman.
Jonathan Birch, director al Centrului pentru Conștiența Animală de la London School of Economics, a afirmat că „nu există nimeni acolo”, ci doar procese complexe de calcul. De asemenea, psihologul Gary Marcus consideră că Dawkins confundă inteligența cu experiența subiectivă, explicând că „conștiența nu ține de ceea ce spune un sistem, ci de ceea ce simte”.
Cu toate acestea, Henry Shevlin subliniază că întrebarea despre conștiența sistemelor AI nu poate fi complet ignorată, având în vedere că va deveni tot mai prezentă în dezbaterea publică pe măsură ce tehnologia evoluează. În acest context, un studiu realizat în 70 de țări arată că o treime dintre utilizatori au avut impresia că un AI este conștient sau sensibil, ceea ce sugerează că tot mai mulți oameni dezvoltă relații emoționale cu chatboturile.
